Identitatea ruşilor responsabili de crimele de la Bucea, descoperită. Printre ei, oameni subordonaţi unui fost bodyguard al lui Putin

Mărturii ale martorilor oculari, documente aruncate şi postări pe reţelele de socializare indică soldaţii ruşi şi lanţul de comandă în ocuparea sângeroasă a oraşului ucrainean Bucea, relatează Reuters.

La sfârşitul lunii martie, atunci când trupele ruseşti s-au retras din Bucea, o suburbie plină de verdeaţă de lângă capitala Ucrainei, au lăsat amintiri ale ocupaţiei lor ucigaşe pentru ca toată lumea să le vadă. Cadavrele erau împrăştiate pe străzi, case cochete au fost reduse la ruine. Un câmp din apropierea bisericii din oraş devenise o groapă comună.

Acum, în timp ce procurorii ucraineni şi internaţionali încep munca de identificare a celor responsabili pentru presupusele atrocităţi, Reuters a examinat ce a rămas în urma retragerii pripite a Rusiei - şi a găsit indicii importante privind identitatea soldaţilor ruşi - individuali - şi a unităţilor militare prezente în timpul ocupaţiei sângeroase.

Printre acestea se numără: o forţă paramilitară de elită care se subordona unui fost bodyguard al preşedintelui rus Vladimir Putin; o divizie de paraşutişti decorată pentru rolul său în lungul război secret al Moscovei în estul Ucrainei; trupe cecene legate de liderul omului forte al regiunii ruseşti şi un paraşutist, care a fost depistat graţie unei scrisori de dragoste găsite în ruine.

Jurnaliştii Reuters au petrecut trei săptămâni la Bucea intervievând peste 90 de locuitori, analizând dovezile fotografice şi video pe care aceşti localnici le-au împărtăşit şi examinând documentele lăsate în urmă de ruşi. O mare parte din dovezi şi mărturii s-au concentrat pe strada Yablunska, o arteră de 4,5 km, al cărei nume înseamnă strada Mărului. Aici, la marginea sudică a localităţii Bucea, cadavrele civililor au fost lăsate să zacă în aer liber. Multe detalii despre forţa de ocupaţie şi despre lanţul de comandă sunt relatate aici pentru prima dată.

Întrebat despre operaţiunea militară a Rusiei la Bucea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a răspuns: "Povestea de la Bucea este o înscenare şi un fals. Pentru detalii, trebuie să vă adresaţi Ministerului Apărării". Nici ministerul, nici armata rusă nu au răspuns însă la întrebările Reuters.

Printre trupele de ocupaţie se aflau militari din cadrul forţei de securitate ruse Vityaz, după cum arată un document de identitate găsit la faţa locului. Vityaz, a cărei prezenţă în Bucea este dezvăluită aici pentru prima dată, se află sub comanda Gărzii Naţionale, Rosgvardiya. Şeful său, Viktor Zolotov, care nu a comentat acest articol, este o fostă gardă de corp a lui Putin şi îi raportează direct preşedintelui rus.

Alte documente, inclusiv o scrisoare de dragoste găsită într-o casă care a fost ocupată de soldaţi ruşi, au ajutat la plasarea la Bucea a Diviziei 76 de Asalt Aerian a Gărzii, o forţă de paraşutişti din Pskov, în nord-vestul Rusiei. Reportajul Reuters a legat pentru prima dată, în mod independent, această divizie de acte de violenţă împotriva unor oameni neînarmaţi.

Anterior, în 2014, Putin a decorat Divizia 76 pentru că a efectuat misiuni de luptă în perioada în care Rusia purta un război clandestin în estul Ucrainei. Într-o vizită la baza diviziei în 2020, Putin le-a spus acestora: "Poporul nostru este mândru de voi". Divizia se află în subordinea ministrului Apărării, Serghei Şoigu, un aliat apropiat al lui Putin, care şi-a petrecut vacanţele cu preşedintele. Nici Ministerul Apărării şi nici Şoigu nu au răspuns la întrebările Reuters.

Intervievând zeci de martori, analizând postările de pe reţelele de socializare şi folosind tehnici de informaţii din surse deschise pentru a stabili corespondenţa între înregistrările video şi locurile în care au fost filmate, Reuters a descoperit că cel puţin trei unităţi ale liderului cecen Ramzan Kadîrov, un alt susţinător fervent al lui Putin, au operat în martie în apropiere de Bucea. Martorii au declarat că au văzut trupe cecene chiar în interiorul oraşului Bucea. Autorităţile cecene nu au răspuns la întrebările privind activităţile forţelor lor în zonă.

Reacţionând la rapoartele privind cele peste 400 de persoane ucise de la Bucea, preşedintele american Joe Biden l-a denunţat pe Putin ca fiind un "criminal de război". Kremlinul a condamnat remarcile lui Biden ca fiind "de neiertat". Acesta a negat că forţele sale au comis atrocităţi şi a susţinut că imaginile cu cadavrele de pe străzile din Bucea sunt false. Rusia îşi caracterizează invazia ca fiind o operaţiune specială de demilitarizare şi "denazificare" a Ucrainei.

Procurorii ucraineni spun că investighează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de forţele ruse în conflict şi că urmăresc sute de suspecţi. Curtea Penală Internaţională examinează, de asemenea, potenţiale încălcări ale drepturilor omului în timpul războiului. Procurorul general al Ucrainei a anunţat, în aprilie, că a identificat 10 soldaţi ruşi suspectaţi de comiterea de abuzuri împotriva civililor din Bucea. Ca răspuns la o solicitare de comentarii, biroul procurorului general al Ucrainei a trimis agenţia Reuters către procurorul districtual pentru Bucea, care a declarat că peste 120 de ofiţeri de aplicare a legii au efectuat deja interviuri cu peste 1.400 de martori şi victime din oraş. Procurorul a precizat că, în prezent, sunt în curs de investigare 323 de proceduri penale.

"În slujba patriei"

Înainte ca războiul să ajungă în Ucraina, Bucea era o suburbie liniştită şi preferată de familiile tinere şi înstărite. La câteva zile de la invazie, Bucea şi oraşele din jur au devenit un epicentru al luptelor, în timp ce forţele ruseşti avansau spre capitala Kiev. Aeroportul Hostomel, aflat chiar în afara localităţii Bucea, a fost o ţintă strategică timpurie pentru ruşi.

La 27 februarie, obuze ucrainene au distrus o coloană de tancuri ruseşti în Bucea. Începând cu 3 martie, mai mulţi soldaţi ruşi au sosit în oraş şi şi-au instalat tabăra într-un complex industrial întins, cu o uzină de reparare a maşinilor agricole la un capăt şi o fabrică de sticlă la celălalt. Soldaţii au ales cele mai frumoase case de pe stradă pentru a le ocupa şi au ordonat locuitorilor să rămână în case.

La 3 martie, zeci de soldaţi în vehicule blindate au dărâmat gardul lui Vitalii Jivotovski şi i-au ocupat casa de pe o stradă laterală deosebit de frumoasă din Yablunska. În următoarele şapte zile, inginerul în vârstă de 50 de ani a declarat că a fost obligat să îşi împartă casa cu aproape 30 de soldaţi ruşi, care i-au ocupat locuinţa şi o casă vecină în cartierul lor. Jivotovski, fiica sa în vârstă de 20 de ani şi vecinul său au stat într-o cameră din subsolul lui Jivotovski.

La scurt timp după sosirea soldaţilor, aceştia au început să aducă bărbaţi cu saci albi pe cap într-o altă cameră din subsol, a declarat Jivotovski. Aceşti prizonieri cu cagule erau întotdeauna însoţiţi de soldaţi, ceea ce făcea imposibilă discuţia cu ei în particular.

La un moment dat, Jivotovski a văzut patru soldaţi venind spre casă cu un bărbat înalt, având şi el capul acoperit cu un sac alb. Mai târziu, în aceeaşi zi, Jivotovski l-a văzut pe bărbat îngenuncheat lângă gardul din spate al proprietăţii sale. I-a auzit pe soldaţii ruşi bătându-l pe bărbat, lăudându-se că au capturat un luptător care a servit în estul Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernamentale din 2014.

"Am auzit sunete de oase rupte. Sunete de bătaie", a declarat Jivotovski. "Se auzeau ţipete, multe ţipete".

Mai târziu, el a auzit mai multe focuri de armă, aproape de locul unde îl văzuse pe bărbat îngenuncheat. "Apoi a fost linişte", a adăugat Jivotovski. El nu a ştiut ce s-a întâmplat cu bărbatul după aceea. Un reporter Reuters a văzut cartuşe şi multiple găuri de gloanţe în gardul unde Jivotovski a spus că l-a văzut pe bărbat îngenuncheat.

În timpul săptămânii pe care Jivotovski a petrecut-o în subsol cu soldaţii care locuiau deasupra lui, el a spus că a văzut cel puţin şapte prizonieri aduşi în clădire. Vecinul şi-a amintit şi el de aceşti prizonieri cu cagule. Pe 10 martie, Jivotovski, fiica sa şi vecinul au reuşit să se strecoare din casă.

Când Jivotovski s-a întors în Bucea după retragerea ruşilor, la sfârşitul lunii martie, o mare parte din casa sa fusese arsă. În sufrageria distrusă, soldaţii ruşi lăsaseră un teanc de documente de identitate ucrainene ale localnicilor pe care trupele îi reţinuseră sau îi interogaseră.

Sub aceste documente, Jivotovski a spus că a găsit o scrisoare adresată unui soldat rus pe nume Aleksandr Logvinenko, identificat ulterior de Reuters ca fiind un paraşutist din Pskov. Oksana Rîbakova, care a scris scrisoarea, l-a numit pe Logvinenko "soldatul" ei.

În scrisoarea scrisă de mână, Rîbakova îşi făcea griji pentru siguranţa lui Logvinenko şi întreba: "Cum este acolo?".

"Este bine că eşti aproape, aproape în inima mea, dar tu eşti departe, servind Patria noastră, protejându-ne. Sunt mândră de tine!", scria Rîbakova, sărutând partea de jos a scrisorii şi lăsând o amprentă a rujului ei de buze.

Reuters a dat de urma Oksanei Rîbakova în regiunea Pskov, din Rusia, unde se află baza Diviziei 76 Gardă de Asalt Aerian. Divizia este cunoscută în Rusia pentru bătălia crâncenă pe care a dus-o în urmă cu două decenii împotriva rebelilor ceceni, în care a pierdut sute de oameni.

Contactată telefonic de două ori în aprilie, Rîbakova a declarat că Logvinenko era partenerul ei şi că ea a trimis scrisoarea. Două persoane care o cunosc pe Rîbakova au confirmat că ea şi Logvinenko formau un cuplu. Logvinenko a servit în trupele de paraşutişti, a declarat Rîbakova, şi a fost plecat de acasă timp de câteva săptămâni într-o misiune militară. Ea nu a precizat în ce unitate era el. Logvinenko nu a răspuns la mesajele trimise de Reuters.

Într-o conversaţie cu puţin timp înainte de publicarea articolului, Rîbakova şi-a schimbat declaraţia şi a spus că Logvinenko nu era partenerul ei.

Într-un dormitor al unei case vecine, despre care Jivotovski a spus că a fost ocupată de acelaşi grup de soldaţi ruşi, cineva a scris cu spray pe un perete "Wolf_68". Numărul 68 desemnează regiunea Tambov, la sud de Moscova, pe plăcuţele de înmatriculare ale maşinilor. Reuters a identificat un bărbat rus pe nume Kirill Kriucikov, care foloseşte variaţii ale lui "Wolf_68" ca pseudonim pe reţelele de socializare.

Kriuchkov este originar din Tambov şi locuieşte în prezent în Pskov. Două persoane care îl cunosc pe Kryuchkov au declarat pentru Reuters că acesta a servit în Regimentul 234 de Asalt Aerian. Regimentul face parte din Divizia 76 de Asalt Aerian a Gărzii. Una dintre persoane a spus că Kryuchkov a fost în Ucraina.

Kryucikov a postat trei videoclipuri pe contul său de Instagram pe 19 aprilie, care arătau soldaţi în uniformă într-un bar, într-o locaţie pe care Reuters nu a putut să o identifice, bând bere şi fumând narghilea. Unul dintre soldaţi avea un plasture de paraşutist pe braţ. Al doilea avea un plasture cu litera V, care este un simbol pentru invazia rusă în Ucraina.

Reuters a contactat un alt prieten al lui Kriucikov, Vitali Şcerbakov, care a postat mai multe fotografii pe contul său de socializare VKontakte, în care el şi Kriucikov poartă uniforme de paraşutişti. Şcerbakov a refuzat să vorbească despre Kriucikov, dar a spus:

"Puteţi scrie: 'Dă-i dracului pe ucraineni'", folosind un termen depreciativ pentru ucraineni. Kriucikov nu a răspuns la un mesaj al Reuters care a solicitat un comentariu din partea sa.

Reuters a găsit şi alte dovezi ale prezenţei paraşutiştilor de la Divizia 76 de Asalt Aerian a Gărzii. Un document, pe care un locuitor l-a recuperat dintr-o grămadă de lăzi de mortiere abandonate pe strada Vodoprovidna din Bucea, menţiona că mortierele au fost verificate de ofiţeri din unitatea 74268. Rezidentul a arătat agenţiei Reuters o fotografie pe care a făcut-o documentului. Unitatea 74268 are sediul în Pskov, potrivit unei baze de date a entităţilor juridice ruseşti. Adresa înregistrată a unităţii face parte din acelaşi complex militar din Pskov care găzduieşte sediul central al Diviziei 76.

Un alt rezident a furnizat agenţiei Reuters o listă cu indicativele radio găsite pe strada Vokzalna. Documentul arăta că indicativele de apel - denumiri de coduri unice pentru transmisiunile radio - au fost folosite de Regimentul 104 de Asalt Aerian, care face parte, de asemenea, din Divizia 76 de Asalt Aerian a Gărzii, potrivit site-ului web al Ministerului rus al Apărării. Armata rusă nu a răspuns la întrebări cu privire la Divizia 76.