Vot electronic sau vot prin corespondenţă? Ce vor românii (video)

Societatea Academică din România şi Academia de Advocacy au organizat astăzi audierea publică “Votul electronic sau votul prin corespondenţă”, care şi-a propus să identifice ce fel de sistem electoral (tradiţional, electronic, prin corespondenţă, mixt) îşi doresc cetăţenii români, care sunt obstacolele pe care aceştia le văd pentru sistemul de vot preferat, cum ar putea fi depăşite şi ce ar trebui să facă Autoritatea Electorală din România în acest sens. Majoritatea participanţilor s-au pronunţat pentru votul electronic sau sistemul mixt, dar informaticienii au avertizat în legătură cu problemele de securitate. Epoch Times vă prezintă câteva dintre poziţiile exprimate de participanţi.

Raluca Teodor, reprezentanta Societăţii Globale a Tinerilor Profesionişti Români (GRASP), a susţinut că în prezent României îi lipseşte un sistem electoral care să garanteze în mod real dreptul la vot pentru toţi cetăţenii români aşa cum prevede Constituţia. ”Noi ca reţea internaţională am abordat această problemă încă din 2009 prin intermediul proiectului Diaspora Votează. În urma studiilor pe care le-am efectuat şi a consultării românilor din 26 de state, am decis să susţinem votul prin Internet. Soluţia propusă de noi este un sistem de vot adiţional electronic care să fie riguros testat în prealabil şi deschis pentru cetăţenii care se află permanent sau temporar în străinătate, sistemul putând fi extins şi la cetăţenii din ţară dacă va fi considerat oportun”, a explicat Teodor. În opinia ei, astfel România şi-ar asuma un ”sistem inovator, aliniat tendinţelor de e-democracy, şi s-ar construi ca un real IT hub al regiunii”. Avantajele votului electronic ar fi economisirea de resurse financiare prin reducerea personalului din secţiile de votare şi a materialelor logistice necesare.

Reprezentanta GRASP a mai arătat că folosirea acestui sistem în conexiune cu Registrul Electronic Electoral va duce la depistarea oricărui vot dublu şi va creşte gradul de participare. ”E-votingul a fost declarat în 2012 drept o soluţie la nivel european pentru a creşte participarea tinerilor. Voturile se numără rapid, automat, nu mai contează cine a numărat şi nu suntem dependenţi de serviciile poştale ale altor state. Sistemul este monitorizabil în timp real de către observatori şi poate fi auditat atâta vreme cât soluţia este open-source, iar în termeni de securitate există soluţii avansate care să ne permită să gestionăm riscurile”, a concluzionat Raluca Teodor.

La rândul ei, Carmen Stănilă s-a pronunţat pentru un sistem mixt, cu vot tradiţional pentru românii din ţară şi vot electronic pentru cei din străinătate. Aceştia din urmă ar trebui să se înregistreze cu un interval de timp înainte la Ambasada României şi să primească cu această ocazie un nume de utilizator şi o parolă precum şi nişte instrucţiuni clare în legătură cu accesarea platformei electronice în ziua alegerilor. ”Ei trebuie să aleagă dacă preferă ca în ziua votului să se deplaseze la Ambasadă sau să voteze de acasă de pe calculator ”, a explicat ea. În opinia ei, România ar trebui să se inspire din sistemul electoral mixt francez.

Pentru prevenirea votului multiplu şi a turismului electoral, Stănilă propune înfiinţarea unui Registru Electronic Electoral, care să conţină datele tuturor cetăţenilor cu drept de vot, şi să poată fi consultat în secţiile de votare în timp real la alegeri. Mai mult, ea pledează pentru o comisie de specialişti IT, eventual aleasă de societatea civilă, care să verifice sistemul electronic.

Şi Georgeta Ghete-Danau, reprezentanta Asociaţiei Profesionale a Formării în Administraţia Publică locală CINAQ, a pledat pentru votul electronic arătând că acesta se încadrează în Strategia pentru agendă digitală pentru România şi implică costuri reduse de realizare, actualizare şi mentenanţă a softului.

Riscurile votului electronic

În schimb, informaticianul Matei Eugen Vasile de la Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI), a avertizat că votul electronic implică riscuri foarte mari de securitate. El a susţinut că acesta ”din punct de vedere tehnic nu este fezabil, ci este o falsă alternativă”. ”Orice sistem de acest fel este format din trei părţi: calculatorul votantului, sistemul de comunicaţie şi sistemul central care face contorizarea. Sistemul utilizatorului nu este securizabil. Sistemul de comunicaţie poate fi securizat, la fel şi sistemul central, dar acesta este ceea ce noi numim un honey pot, un borcan de miere care va fi atacat de absolut toată lumea, penetrat şi schimbat complet”, a explicat informaticianul. În opinia sa, un astfel de sistem este din start influenţabil şi nu poate garanta secretul votului. Mai mult, Vasile consideră că în timp ce în cazul sistemului clasic se pot face verificări şi renumărări post-factum, în sistemul electronic nu se va putea pentru că datele sunt volatile.

Pe aceeaşi linie, George Cristian Marusteru, specialist IT, a susţinut că este o provocare foarte mare să garantezi şi secretul votului şi posibilitatea de a verifica pentru a împiedica fraudele. ”Din perspectivă tehnică suntem la 10-15 ani distanţă de momentul la care se poate face cu adevărat. Sistemele implementate până acum ne-au dovedit că pot fi compromise semnificativ, chiar şi în Estonia”, a explicat el.

În opinia lui Marusteru, un astfel de sistem va fi atacat de actori statali pentru că ”este cel mai eficient instrument cost-efect de a influenţa viitorul unei ţări”. ”Va fi atacat de NSA, FSB, etc, în principal la modul de dezvoltare. Cine este responsabil de implementare şi mentenanţă va fi atacat masiv. De aceea cred că votul electronic nu este o soluţie pentru acest moment”, a concluzionat el.

În încheierea evenimentului, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, a subliniat necesitatea unei evidenţe electronice a celor care au votat în funcţie de CNP. El a mai afirmat că Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DRRP) ar trebui să facă o hartă a comunităţilor româneşti din străinătate, cu o estimare statistică a numărului de locuitori. ”Dacă în Paris sunt 60.000 de cetăţeni români, ar trebui să putem face 50 de secţii”, a concluzionat Nicuşor Dan.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.