Vicepreşedintele SUA îi acuză pe danezi că nu menţin Groenlanda în siguranţă faţă de Rusia şi China

Vicepreşedintele american J.D. Vance a acuzat vineri Danemarca de faptul că nu face o treabă bună pentru a menţine Groenlanda în siguranţă şi a sugerat că Statele Unite ar proteja mai bine teritoriul danez semi-autonom asupra căruia preşedintele Donald Trump a făcut presiuni pentru a prelua controlul.

În timpul unei vizite la baza militară americană de la Pituffik din nordul insulei arctice, Vance a declarat că SUA nu are planuri imediate de a-şi extinde prezenţa militară pe teren, dar va investi în resurse, inclusiv nave militare suplimentare, potrivit Reuters.

El a promis respect pentru suveranitatea Groenlandei, dar a sugerat, de asemenea, că teritoriul va ajunge să vadă beneficiile parteneriatului cu SUA, în remarci pe care prim-ministrul danez le-a numit nedrepte.

"Danemarca nu a ţinut pasul şi nu a alocat resursele necesare pentru a menţine această bază, pentru a menţine trupele noastre şi, din punctul meu de vedere, pentru a menţine oamenii din Groenlanda în siguranţă faţă de o mulţime de incursiuni foarte agresive din partea Rusiei, a Chinei şi a altor naţiuni", a declarat Vance, fără a oferi detalii despre presupusele incursiuni.

Trump a declarat în mod frecvent că Statele Unite au un imperativ de securitate pentru a achiziţiona insula, care a fost controlată de Danemarca din 1721.

Atacurile tăioase ale lui Vance împotriva Danemarcei - un aliat de lungă durată al SUA şi membru NATO - au oferit un alt exemplu al puţinului respect pe care administraţia Trump îl are pentru alianţele tradiţionale ale SUA.

Vance, în special, nu a avut nicio reţinere în mesajele sale. El a ţinut lecţii oficialilor europeni cu privire la libertatea de exprimare şi la migraţia ilegală pe continent în timpul unei călătorii în străinătate luna trecută şi, ulterior, l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu arată suficientă recunoştinţă faţă de Trump în timpul unei întâlniri controversate la Casa Albă.

Vineri, în Groenlanda, Vance a declarat că Rusia, China şi alte naţiuni au un "interes extraordinar" în pasajele arctice, rutele navale şi mineralele din regiune. El a spus că SUA va investi mai multe resurse, inclusiv nave militare şi spărgătoare de gheaţă militare care vor avea o prezenţă mai mare în Groenlanda.

În timp ce locuitorii Groenlandei şi-au exprimat profunda nelinişte cu privire la vizită, Vance a promis că poporul Groenlandei va avea "autodeterminare" şi că SUA îi va respecta suveranitatea.

"Cred că în cele din urmă ei vor fi parteneri cu Statele Unite", a declarat Vance. "Îi putem face mult mai siguri. Am putea oferi mai multă protecţie. Şi cred că le-ar merge mult mai bine şi din punct de vedere economic".

Remarcile sale au fost făcute la doar câteva ore după ce în capitala Nuuk a fost prezentată o nouă coaliţie guvernamentală largă care vizează menţinerea legăturilor cu Danemarca pentru moment.

Noul prim-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că vizita SUA a arătat o "lipsă de respect", în timp ce liderii danezi şi-au exprimat angajamentul faţă de Groenlanda.

"Timp de mulţi ani am stat cot la cot cu americanii în circumstanţe foarte dificile. Prin urmare, descrierea făcută de vicepreşedinte Danemarcei nu este una corectă", a precizat premierul danez Mette Frederiksen într-o declaraţie pentru agenţia de presă daneză Ritzau.

Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a declarat că Vance "are dreptate când spune că nu am făcut suficient, dar sunt puţin revoltat pentru ca tot americanii sunt cei care nu au făcut suficient".

Rasmussen a mai afirmat că SUA are în prezent o bază cu 200 de soldaţi, în timp ce în timpul Războiului Rece americanii aveau 17 instalaţii militare în Groenlanda cu 10.000 de soldaţi.

În timp ce vizita lui Vance era în desfăşurare, Trump a declarat reporterilor de la Casa Albă că SUA are nevoie de Groenlanda pentru a asigura "pacea întregii lumi".

"Avem nevoie de Groenlanda, foarte important, pentru securitatea internaţională. Trebuie să avem Groenlanda. Nu este o întrebare de genul: 'Credeţi că ne putem descurca fără ea?'. Nu putem", a spus Trump.

De asemenea, Trump a declarat că pe căile navigabile din Groenlanda sunt "nave chinezeşti şi ruseşti peste tot" şi că Statele Unite nu se vor baza pe Danemarca sau pe altcineva pentru a gestiona situaţia.

În conformitate cu termenii unui acord din 1951, Statele Unite au dreptul să îşi viziteze baza oricând doresc, cu condiţia să notifice Groenlanda şi Copenhaga. Pituffik este situată de-a lungul celei mai scurte rute dintre Europa şi America de Nord şi este vitală pentru sistemul american de avertizare privind rachetele balistice.

Insula, a cărei capitală este mai aproape de New York decât de capitala daneză Copenhaga, se mândreşte cu bogăţii minerale, petroliere şi de gaze naturale, dar dezvoltarea a fost lentă, iar sectorul minier a beneficiat de investiţii americane foarte limitate. Companiile miniere care operează în Groenlanda sunt în mare parte australiene, canadiene sau britanice.

Un oficial al Casei Albe a declarat că Groenlanda dispune de o cantitate mare de minerale de pământuri rare care ar putea alimenta următoarea generaţie a economiei americane.

Întrebarea care se pune acum este cât de departe este dispus Trump să îşi împingă ideea de a prelua insula, a declarat Andreas Oesthagen, cercetător principal pe probleme de politică şi securitate arctică la Institutul Fridtjof Nansen din Oslo.

"Este încă puţin probabil că Statele Unite să folosească mijloace militare. Dar, din păcate, este probabil că preşedintele Trump şi vicepreşedintele Vance vor continua să folosească alte mijloace de presiune, cum ar fi declaraţii ambigue, vizite semi-oficiale în Groenlanda şi instrumente economice", a declarat el pentru Reuters.

Sondajele au arătat că aproape toţi groenlandezii se opun aderării la Statele Unite. Protestatari antiamericani, unii purtând şepci "Make America Go Away" şi bannere "Yankees Go Home", au organizat unele dintre cele mai mari demonstraţii văzute vreodată în Groenlanda.