Vaticanul se apropie mai mult de Partidul Comunist la München

Gărzi paramilitare în faţa unei embleme a Partidului Comunist Chinez în Piaţa Tiananmen, 28 iunie 2011 în Beijing, China
Gărzi paramilitare în faţa unei embleme a Partidului Comunist Chinez în Piaţa Tiananmen, 28 iunie 2011 în Beijing, China (Feng Li / Getty Images)

Potrivit declaraţiilor Vaticanului, miniştrii de externe ai Vaticanului şi Chinei au avut vineri o întâlnire oficială, care este considerată întâlnirea de cel mai înalt nivel dintre cele două părţi, din ultimii zeci de ani.

Întâlnirea a avut loc între arhiepiscopul Paul Gallagher şi Wang Yi, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Cei doi au discutat despre acordul secret încheiat în 2018 între Roma şi Beijing, prin care Vaticanul s-a angajat să permită numirea episcopilor de către Beijing. Decizia, sprijinită de controversatul arhiepiscop Paul Gallagher şi oameni precum cardinalul Pietro Parolin, a generat un scandal de proporţii, numeroşi prelaţi catolici acuzând pe faţă Vaticanul de colaborare cu regimul ateu al Partidului Comunist Chinez, care a persecutat credincioşii Romei zeci de ani.

Cele două părţi au convenit să continue „dialogul instituţional, bilateral”, menit să aducă beneficii atât Bisericii Catolice cât şi Partidului Comunist.

Partidul Comunist a persecutat catolicii, dar, pentru a menţine aparenţele, a creat o Biserică Catolică Patriotică, ai cărei prelaţi sunt numiţi de Partid şi care nu recunoştea Vaticanul, astfel încât adevăraţii prelaţi şi credincioşi catolici au fost martirizaţi în închisorile comuniste.

După acordul din 2018, care nu a fost făcut public, ambele părţi îl recunosc acum pe Papă drept lider suprem al Bisericii Catolice.

Cel mai răspândit critic al acordului a fost cardinalul Joseph Zen, fostul arhiepiscop al Hong Kong-ului, care i-a acuzat pe arhitecţii înţelegerii cu partidul, de lipsă de credinţă şi de abandonare a adevăraţilor catolici chinezi.

Întâlnirea de vineri a fost cea mai recentă dintr-o serie de semne de îmbunătăţire a relaţiilor din ultimele săptămâni.

Luna trecută, cu tot răspunsul lamentabil al Chinei la epidemia de coronavirus, Papa a lăudat ceea ce el a numit „marele angajament” al Chinei de a ţine sub control focarul de coronavirus Wuhan, iar mai târziu braţul actelor de caritate al Vaticanului a trimis în China sute de mii de măşti medicale ca un gest de bunăvoinţă.

Mulţi văd acordul din 2018 privind numirea episcopilor o etapă premergătoare a restabilirii relaţiilor diplomatice între Vatican şi Beijing, după o ruptură apărută când Partidul a luat puterea asupra Chinei după război.

Dacă vor fi reluate relaţiile depline între cele două state, Vaticanul va fi forţat să rupă relaţiile cu Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră o provincie rebelă care trebuie să se întoarcă sub mantia Partidului.

Vaticanul este singurul stat din Europa care încă recunoaşte Taipei-ul, pe vremuri membru în Consiliul de Securitate al ONU cu statut permanent.