USR: Guvernul Tudose rămâne corigent la politică externă. Nota ZERO după cinci luni de guvernare

Politica externă a României a devenit total impredictibilă, fiind influenţată de interesele personale şi problemele penale ale unor lideri politici, precum Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, afirmă Uniunea Salvaţi România (USR).

Astfel, prin atacurile constante la adresa independenţei justiţiei şi a statului de drept, actuala majoritate a plasat România alături de ţări care derapează de la democraţie precum Polonia sau Ungaria. Mai mult, liderii PSD-ALDE s-au inspirat din modelul Turciei lui Erdogan în privinţa lansării unei luptei împotriva aşa-zisului “stat paralel şi ilegitim”, susţine USR.

”Precum preşedintele turc, Liviu Dragnea a lansat ideea unui complot, un puci menit să-l înlăture de la putere. Scopul liderului PSD este acelaşi: preluarea controlului asupra tuturor instituţiilor, mai ales a celor din justiţie, şi impunerea unor oameni loiali în acestea. Acest demers de capturare a statului este prezentat ca având o legitimitate obţinută la vot, prin majoritatea covârşitoare din Parlament. Toţi cei care se opun, oponenţi reali sau închipuiţi, sunt duşmanii naţiunii, nepatrioţi, sorosişti, membri ai statului paralel”, a explicat deputatul USR Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor.

Potrivit deputatului, ignorarea avertismentelor din partea partenerilor externi ai României demonstrează că liderii coaliţiei PSD-ALDE sunt dispuşi să izoleze România în raport cu Washington-ul şi Bruxelles-ul dacă acest lucru serveşte interesului lor personal.

La impredictibilitatea politică se adaugă şi măsurile economice nesustenabile de creşteri de pensii şi salarii care sfidează orice logică economică şi riscă să arunce în aer deficitul. Toate acestea riscă să îndepărteze România de aderarea la zona euro, obiectiv stabilit prin Tratatul de aderare la UE, dar pentru care nu există un calendar clar în acest moment. Consecinţa este că ţara noastră nu se poate apropia de nucleul dur al UE şi nu va conta în deciziile majore care vor fi luate privind viitorul Uniunii, susţin reprezentanţii USR.

USR mai reaminteşte că avertismentele CE din ultimul raport MCV şi cele ale BNR privind depăşirea limitei de deficit de 3% arată că, din păcate, guvernul PSD-ALDE îndepărtează România de cele două obiective majore de politică externă: aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen. Mai grav, şi preşedinţia Consiliului UE pe care România o va deţine în 2019 va fi afectată.

Deputatul USR Matei Dobrovie a realizat o analiză care cuprinde zece eşecuri de politică externă ale PSD-ALDE în primul an de guvernare.

Redăm analiza USR, intitulată sugestiv: "Guvernul Tudose rămâne corigent la politica externă. Nota ZERO după cinci luni de guvernare"

"La 11 luni de la investirea guvernului Grindeanu, coaliţia PSD-ALDE continuă să trateze cu neseriozitate politica externă a României. Schimbarea lui Sorin Grindeanu cu Mihai Tudose nu a dus la îndeplinirea promisiunilor de politică externă asumate prin programul de guvernare. În timp ce guvernul Grindeanu a îndeplinit, conform evaluării PSD din 14 iunie a.c., doar două din totalul celor 22 de promisiuni, guvernul Tudose stă mult mai prost la acest capitol, cu zero promisiuni îndeplinite din totalul celor 20 de promisiuni rămase.

Analiza USR atrage atenţia că guvernul PSD-ALDE nu a respectat programul de guvernare, pornind de la cele mai importante zece promisiuni care nu au fost îndeplinite. În viziunea noastră rezultatele deficitare în domeniul politicii externe plasează România într-o zonă gri, reducând viteza de integrare în structurile europene şi transatlantice. Astfel:

1) Guvernul NU a sporit rolul României, ca stat membru, în cadrul UE, respectiv a calităţii contribuţiei ţării noastre la consolidarea Uniunii, prin participarea activă la dezbaterea privind viitorul proiectului european, cu promovarea consecventă a obiectivelor şi intereselor României şi ale cetăţenilor români. Concret, premierul Tudose împreună cu miniştrii Meleşcanu şi Negrescu nu au prezentat poziţia oficială a Guvernului cu privire la cele şase scenarii privind viitorul UE prezentate de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Din păcate, Guvernul PSD-ALDE tratează cu superficialitate procesul de reformare a proiectului european, precum şi negocierile purtate cu guvernul britanic pentru producerea efectivă a Brexit-ului.

De asemenea, guvernul Tudose a neglijat promovarea consecventă a obiectivelor şi intereselor României şi ale cetăţenilor români în politică externă. Cel mai bun exemplu în acest sens a fost lipsa de transparenţă a guvernului cu privire la adoptarea Propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor. România a schimbat tabăra în ultimul moment, iar membrii guvernului Tudose nu au explicat motivele pentru care România nu a mai făcut front comun cu statele din Europa Centrală şi de Est.

2) Guvernul NU a continuat demersurile de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Raportul MCV din noiembrie pune sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în raport cu cele 12 recomandări. Îngrijorarea Comisiei în legătură cu provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă un puternic semnal de alarmă cu privire la “riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise”.

La zece ani de la aderarea la UE, credibilitatea României în Uniune riscă să fie afectată de încercările majorităţii PSD-ALDE de a ne apropria de Grupul de la Vişegrad. În timp ce liderii europeni se delimitează în mod vizibil de liderii statelor eurosceptice şi iliberale, membre în V4, interesele personale ale liderilor PSD-ALDE de a zădărnici lupta împotriva corupţiei, conduc la aproprierea de ţările din Grupul de la Vişegrad, ai căror lideri s-au remarcat prin subminarea normelor democratice şi ale statului de drept. Administraţia Prezidenţială şi Guvernul României au adoptat poziţii diferite în această privinţă, iar semnalul dat în exterior este unul de incoerenţă.

3) Guvernul NU a menţinut angajamentul privind aderarea, în etape, la spaţiul Schengen. Prin iniţiativele actualului guvern PSD-ALDE de modificare a legilor justiţiei, România nu are cum şi de ce să pretindă ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi nici nu poate servi ca un exemplu de bune practici la nivel european, aşa cum a fost în cazul luptei anti-corupţie.

Pierderea credibilităţii în faţa partenerilor externi a redus în mod semnificativ şansele României de a adera la spaţiul Schengen, chiar dacă îndeplineşte de mult timp, condiţiile tehnice de aderare. Îndepărtarea de nucleul dur, franco-german, prin ignorarea dialogului cu ambasadele, plasează România la periferia spaţiului Schengen.

4) Guvernul NU este pregătit pentru exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019. Până în acest moment, guvernul Tudose nu a prezentat bilanţul actual al experţilor şi al personalului specializat recrutat în vederea exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019.

Chiar dacă ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a făcut referire la importanţa formării specialiştilor şi al pregătirii personalului specializat, acesta nu a clarificat numărul şi criteriile de selectare a experţilor şi al personalului specializat.

5) Guvernul NU a dezvoltat, aprofundat şi extins Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI cu SUA. Derapajele guvernării PSD-ALDE nu cunosc limite, determinându-i pe partenerii europeni şi transatlantici să-şi exprime în mod ferm îngrijorarea faţă de respectarea statului de drept în România. Reacţia sfidătoare a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României la criticile Departamentului de Stat au decredibilizat România pe plan extern. “Neplăcuta surprindere” exprimată de Dragnea şi Tăriceanu – culmea, în numele Parlamentului României! – reprezintă un semnal de alarmă privind disponibilitatea liderilor coaliţiei PSD-ALDE de a izola România în raport cu Washington-ul şi Bruxelles-ul dacă acest lucru serveşte interesului lor personal.

Mai mult, atitudinea coaliţiei PSD-ALDE faţă de reacţia Departamentului de Stat al SUA pune în pericol continuarea demersurilor de punere în valoare şi funcţionare optimă a Task Force- ului bilateral, precum şi admiterea României în programul Visa Waiver.

6) Guvernul NU a reuşit valorizarea adecvată a relaţiilor cu ceilalţi vecini direcţi ai României. Eşecul guvernării PSD-ALDE se reflectă în atitudinea pasivă a autorităţilor de la Bucureşti în asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.

Din ignoranţă sau nepăsare, guvernarea PSD-ALDE este mulţumită de faptul că numărul şcolilor cu predare în limba română din nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa a scăzut de la 114 la 62, majoritatea dintre acestea devenind mixte, româno-ucrainene. În sudul Basarabiei, în regiunea Odesa, situaţia este similară, autorităţile de la Kiev exercită presiuni asupra părinţilor pentru a-i descuraja să-şi trimită copiii la şcoli cu predare în limba română. În aceste condiţii, există riscul comasării şcolilor româneşti cu cele cu predare în limba ucraineană sau în cea rusă.
În viziunea USR, dacă autorităţile de la Bucureşti vor manifesta aceeaşi indiferenţă, regimul de la Kiev va continua să aplice aceeaşi politică de ostracizare a românilor.

7) Guvernul NU s-a implicat activ şi pe fond în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile relative la Brexit. Ieşirea Marii Britanii din UE pune sub semnul întrebării drepturile de care vor beneficia cetăţenii români şi firmele româneşti stabilite în Regat. Pentru obţinerea unor garanţii avantajoase de stabilitate, interesele României trebuie să fie urmărite pe două paliere de intervenţie: a) la nivel european prin implicarea reprezentanţilor statului român in procesul decizional privind acţiunile şi negocierile multilaterale; şi b) la nivel bilateral, ca urmare a demersurilor făcute pe lângă autorităţile britanice.

Demersurile guvernului pe cele două paliere nu au produs rezultate concrete în negocierile cu autorităţile britanice, principala cauză fiind reprezentată de asumarea unui rol marginal de către autorităţile de la Bucureşti în cadrul procesului de negociere dintre UE-27 şi Regatul Unit.

8) Guvernul NU a reuşit să aducă Agenţia Europeană a Medicamentului la Bucureşti. Deşi Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, susţinea în luna septembrie că dosarul de candidatură al României pentru relocarea Agenţiei Europene pentru Medicamente este ”complet şi consistent şi răspunde tuturor criteriilor stabilite la nivel european”, Comisia Europeană a semnalat lipsa furnizării unor informaţii de bază legate de legăturile de transport public de la aeroport spre sediul propus, sălile de birouri şi de conferinţe, detalii despre cursurile de limbă şi şcolile pentru copiii angajaţilor.

9) Guvernul NU a promovat şi NU a apărat interesele şi identitatea românilor din afara graniţelor, prin stimularea activităţii Comisiilor Mixte cu alte state privind minorităţile ! Din păcate, guvernul nu a iniţiat demersuri eficiente pentru a preveni încălcarea drepturilor cetăţenilor români din afara graniţelor. Un bun exemplu este comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană privind minorităţile, al cărui rezultat a fost unul sub aşteptări pentru partea română. Nu am reuşit să obţinem decât promisiunea ucrainenilor că vor cere o expertiză a Comisiei de la Veneţia pe Legea educaţiei, fără însă ca autorităţile de la Kiev să accepte o reexaminare a acestei legi.

România a demonstrat că este un stat model în privinţa drepturilor minorităţilor şi asigura ucrainenilor din ţara noastră toate cele necesare pentru menţinerea identităţii, astfel încât este îndreptăţită să ceară Kievului respectarea principiului reciprocităţii. Mai mult, România trebuia să ridice tot în Comisia mixtă şi problema necesităţii unificării programelor de învăţământ pentru şcolile de limbă română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Este de neacceptat ca statul ucrainean să mai facă diferenţierea artificială între limba română şi limba moldovenească.

10) Guvernul PSD-ALDE a continuat să susţină regimul nedemocratic şi corupt al oligarhului Plahotniuc din Republica Moldova, prin acordarea de asistenţă financiară fără condiţionalităţi legate de reforme. În ciuda semnalelor de alarmă trase de partenerii europeni, care au sistat finanţările pe fondul lipsei reformelor în materie de justiţie şi anticorupţie şi a schimbării în circumstanţe controversate a sistemului electoral, Bucureştiul a mizat în continuare pe aşa zisa stabilitate care riscă să ducă la victoria pro-ruşilor la alegerile din 2018."