Uniunea Africană întoarce spatele Tribunalului de la Haga

La Addis Abeba (capitala Etiopiei), a avut loc vineri summit-ul extraordinar al Uniunii Africane în scopul de a revizui relaţiile dintre ţările de pe continentul african şi Curtea Penală Internaţională (CPI) .

De ceva timp, relaţiile dintre Uniunea Africană şi CPI s-au schimbat, aşa cum au demonstrat în mod clar cuvintele ministrului de externe al Etiopiei, Tedros Adhanom, care a declarat vineri: "Curtea este tot mai mult un instrument de control politic asupra ţărilor africane". Uniunea Africană şi-au întărit această convingere în ultimii ani şi au ameninţat chiar cu demisia în masă de la CPI, care consideră că nu trebuie duse mai departe cele două procese ale liderilor politici din Kenya, care sunt dezbătute în acest moment la Haga .

Procesele văd inculpaţi actualul preşedinte al Kenyei, Uhuru Kenyatta şi adjunctul său, William Ruto, acuzat de crime împotriva umanităţii comise în timpul ciocnirilor post- electorale care au avut loc în 2007/2008.

"Noi credem că şefii de stat nu ar trebui să fie urmăriţi penal în timp ce sunt încă în funcţie", a spus Tedros în timpul discursului său.

În ultimii 10 ani de activitate a CPI, aproape toate procesele au interesat ţările africane: Uganda, Congo, Republica Centrafricană, Darfur, Libia, Coasta de Fildeş, Mali, Kenya. Cu toate acestea, de multe ori au fost aceleaşi ţări africane care au profitat de CPI pentru a ieşi din situaţii deosebit de dificile de gestionare internă, sau imediat după o schimbare de regim.

Unii africani renumiţi, cum ar fi Kofi Annan, fostul Secretar General al ONU, a cerut Uniunii Africane să nu întoarcă spatele tribunalului de la Haga şi să recunoască importanţa acestuia pe un continent unde impunitatea este la ordinea zilei.

Indiferent de ceea ce vor decide să facă statele africane, este clar că CPI trebuie să lucreze pentru a-şi recâştiga credibilitatea şi consensul şi pentru a evita provocarea de noi acuzaţii cu privire la utilitatea şi corectitudinea sa.