Ungaria se va retrage din acordul ONU privind migraţia. Budapesta susţine că acordul încurajează imigranţii

Un grup de refugiaţi trece pe sub un gard de sârmă ghimpată la frontiera ungaro-sârbă, în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015.
Un grup de refugiaţi trece pe sub un gard de sârmă ghimpată la frontiera ungaro-sârbă, în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015. (Attila Kisbenedek/AFP/Getty Images)

Ungaria a declarat că se va retrage din procesul de adoptare a pactului ONU privind imigraţia înainte de finalizarea acestuia, criticându-l drept o „ameninţare la adresa lumii” şi fiind „în întregime împotriva” intereselor sale privind securitatea.

Acordul Global pentru o Migraţie Sigură, Ordonată şi Regulată a fost aprobat de fiecare stat membru al ONU, în afară de SUA care s-a retras din acord anul trecut, potrivit Express.co.uk.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat: „Pactul este în întregime împotriva intereselor de securitate ale Ungariei”.

De asemenea, el a precizat că acordul „ar putea inspira milioane” de imigranţi şi este „extrem, părtinitor şi facilitează migraţia”.

Premierul ungar Viktor Orban a adoptat o poziţie dură împotriva imigraţiei.

Mişcarea a cauzat tensiuni între Budapesta şi Bruxelles şi, în timpul perioadei de vârf a crizei refugiaţilor, în 2015, Ungaria a acuzat Uniunea Europeană că „acţionează prea lent”.

Ungaria a construit apoi garduri din sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale cu Serbia.

Ulterior, Budapesta a afirmat că acea decizie a dus la o scădere de aproape 100% a imigraţiei ilegale în Ungaria.

Szijjarto a precizat că pactul ONU face ca imigraţia să pară a fi un „fenomen bun şi inevitabil”.

În plus, Ungaria consideră imigraţia „un proces negativ, care are implicaţii extrem de serioase asupra securităţii”.

Ministrul ungar s-a plâns, de asemenea, că propunerile ţării sale au fost ignorate în timpul discutării documentului ONU.

De asemenea, el susţine că documentul favorizează naţiunile din Africa şi America Latină de unde pleacă deseori imigranţii.

Polonia, Republica Cehă şi Austria au adoptat la rândul lor o linie dură împotriva imigraţiei.

Aceste ţări susţin că imigranţii, majoritatea musulmani, nu se pot integra în societăţile lor creştine.

UE a lansat proceduri judiciare împotriva Ungariei, Poloniei şi Republicii Cehe pentru refuzul lor de a „lua măsurile necesare” pentru a ajuta la soluţionarea crizei refugiaţilor.

În luna mai, Ungaria şi Polonia au respins cotele UE privind redistribuirea refugiaţilor între ţările membre.

Respingerea cotelor a avut loc după ce liderii UE au căzut de acord să relocalizeze aproximativ 160.000 dintr-un total de peste două milioane de persoane sosite în Europa începând cu anul 2015.

La rândul ei, Italia şi-a consolidat în 14 iulie poziţia anti-imigraţie după ce ministrul de Interne, Matteo Salvini, a refuzat să permită unui număr de 450 de imigranţi aflaţi la bordul a două nave militare să coboare în porturile italiene, marcând cea mai recentă măsură adoptată de statul UE împotriva afluxului la scară mare de refugiaţi predominant nord-africani.

Salvini a susţinut recent că ambarcaţiunile cu imigranţi ar trebui să fie oprite şi întoarse din drum, iar imigranţii mai degrabă ar trebui să fie ajutaţi în ţările lor decât să li se permită să ajungă în UE.

Iar la începutul acestei luni, Salvini, a promis că va împiedica vasele străine care au salvat imigranţi în Mediterană să andocheze în porturile italiene, extinzând o interdicţie aplicată iniţial doar asupra vaselor operate de ONG-uri.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe