UE ştia că Grecia şi-a falsificat înregistrările contabile când a aderat la zona euro

Statisticile suspecte ale Greciei au fost trecute cu vederea de oficialii Uniunii Europene, atunci când se negocia adoptarea de către Grecia a monedei unice, în 2002, potrivit Federaţiei Angajatorilor Europeni (FedEE).

O declaraţie a unui grup de experţi, care lucrează cu companii multinaţionale ce operează în Europa, întreabă cine este de vină pentru că contribuabilii din jurul lumii trebuie să plătească 240 de miliarde de euro pentru greşeală.

FedEE a analizat un raport al UE publicat în noiembrie 2004 de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat) din Luxemburg. "Acest raport evidenţiază eforturile deosebite ale statisticienilor UE, pe o perioadă de 8 ani, de a convinge guvernul elen să furnizeze statistici exacte şi corecte", scrie FedEE.

În timpul întâlnirilor de pe 8-9 februarie 2006, au fost ridicate întrebări cu privire la exactitatea ipotezelor de credit din Grecia, potrivit declaraţiei.

"Neconcordanţe în interpretarea transferurilor de capital, ca o contrapartidă la diversele elemente privind ipotezele de creanţă" au fost evidenţiate într-o scrisoare trimisă de directorul general al Eurostat către Serviciul Naţional de Statistică din Grecia. Scrisoarea a continuat să spună că "Eurostat nu putea fi de acord cu excluderea tranzacţiei în contrapartidă din obligaţia necesarului net de finanţare a sectorului administraţiei publice".

Din acel moment, Serviciul Elen de Statistică pare să se fi conformat cu cerinţele UE, dar ulterior a falsificat cifrele. În 1997, UE a instruit ca "aceste corecţii să se facă imediat" şi, "în ciuda acestei concluzii, Grecia nu şi-a revizuit cifrele şi nu a transmis o notificare revizuită", au arătat înregistrările.

Declaraţia FedEE a spus că era bine cunoscut de oficialii şi politicienii UE că statisticile privind datoria publică, pe care Grecia a furnizat-o ca parte a cerinţelor de intrare în zona euro, în noiembrie 2000, nu puteau fi de încredere.

Modelul falsificării cifrelor s-a repetat, având rezultate dezastruoase în 2009. În octombrie 2009, imediat după ce noul ministru de finanţe al Greciei, George Papakonstantinou, a preluat biroul, a anunţat că datoria publică a ţării era de trei ori mai mare decât au susţinut predecesorii săi - 12,8 la sută în loc de 3,6 la sută. Cu şase luni mai târziu, calculele ulterioare au plasat datoria la un uimitor 13,6 la sută.

Aceste cifre au alarmat atenţia internaţională cu privire la situaţia fiscală a Greciei.

În luna ianuarie 2010, Eurostat a declarat că nu mai are încredere în datele furnizate de Atena, după ce a găsit nereguli de cinci ori, între 2005 şi 2009.

"Chiar şi noul prim-ministru grec, George Papandreou, s-a referit la Serviciul Naţional de Statistică din Grecia ca la o "glumă" " ,a spus Kevin Featherstone, profesor la London School of Economics şi director al Observatorului Elen din cadrul Institutului European, la o prelegere din iunie 2010.

Agenţia de statistică a devenit, ulterior, independentă de guvern, ca o condiţie a pachetului de salvare din 2010.

Secretarul general al FedEE, Robin Chater, a vrut să ştie de ce nimeni nu a fost tras la răspundere pentru că a permis Greciei să se alăture zonei euro.

"Deşi politicienii se grăbesc să arate cu degetul spre greşeli corporative, sunt ciudat de tăcuţi când politicienii înşişi – şi oficialii lor – sunt cei care au greşit", a spus Chater în declaraţie.

Chater susţine că două persoane sunt cele mai vinovate: Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene, care a pus temelia pentru piaţa unică europeană, şi succesorul lui, Jacques Santer, care conduce acum Vehiculul de Investiţii cu Scop Special (SPIV), un mecanism format pentru finanţarea planurilor de salvare prin intermediul fondului de salvare din zona euro.

"Avem de-a face cu încă un caz în care am pus braconierul paznic la fazani", susţine Chater.

The Epoch Times publică în 35 de ţări şi în 19 limbi. Abonaţi-vă la newsletter-ul nostru electronic.