UE convoacă summit de urgenţă după eşecul negocierilor cu Grecia. Tsipras în Rusia pentru discuţii

Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogrupului (st) şi Yanis Varoufakis, ministrul grec al finanţelor.
Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogrupului (st) şi Yanis Varoufakis, ministrul grec al finanţelor. (Captură Foto)

Liderii europeni vor încerca din nou, în cadrul unui summit de urgenţă convocat pentru luni, să depăşească impasul dintre Atena şi creditorii săi internaţionali, după ce întâlnirea din Luxemburg a miniştrilor de finanţe din zona euro s-a terminat joi fără un acord asupra programului de salvare financiară a Greciei, conform Sydney Morning Herald.

Fără un ajutor suplimentar, Grecia înfruntă perspectiva unui faliment la sfârşitul acestei luni, când ar trebui să plătească Fondului Monetar Internaţional 1,6 miliarde de euro şi când se finalizează partea europeană a programului său de salvare financiară (bailout).

“S-a realizat un progres prea mic”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, şeful miniştrilor de finanţe ai zonei euro, sau aşa zisul Eurogrup, la o conferinţă comună de presă cu şefa FMI, Christine Lagarde, şi comisarul european pentru probleme financiare, Pierre Moscovici.

“Pentru moment nu se vede niciun acord la orizont”, a declarat Dijsselbloem, adăugând că mai este o şansă pentru a se ajunge la un acord, în ciuda timpului foarte scurt care a mai rămas la dispoziţie.

În timpul negocierilor de joi din Luxemburg, premierul Alexis Tsipras s-a aflat într-o vizită în Rusia, în St. Petersburg, pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali, susţine Moscow Times.

În ciuda speculaţiilor că Tsipras s-a deplasat în Rusia pentru a obţine un ajutor financiar atât de necesar pentru a evita un faliment la sfârşitul acestei luni, viceministrul rus al finanţelor Serghei Storchak a declarat că Atena nu a cerut Moscovei asistenţă financiară şi că Tsipras se află în ţara sa doar pentru a discuta despre diverse proiecte comune.

“Nu au existat cereri [pentru ajutor din partea Greciei”, a declarat Storchak pentru Reuters la Forumul Economic Internaţional din St. Petersburg. “Nu există niciun fel de resurse [în bugetul nostru pentru a oferi elenilor bani].”

Se aşteaptă ca discuţiile dintre Atena şi creditorii săi să continue şi în timpul weekendului, deoarece ambele tabere au insistat că doresc ca Grecia să rămână o membră a zonei euro – formată din 19 ţări europene. În acelaşi timp, cele două tabere au puncte de vedere foarte diferite în privinţa a ceea ce ar trebui să facă Atena pentru a-şi păstra statutul în zona euro şi în UE.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a cerut ca liderii statelor din zona euro să se întâlnească luni în cadrul unui summit de urgenţă. Pe contul său de Twitter, Tusk a scris că este “momentul să discutăm situaţia Greciei la cel mai înalt nivel politic.”

Eşecul Atenei de a rambursa plata către FMI în 30 iunie i-ar putea determina pe creditorii Greciei din zona euro să ceară o rambursare accelerată a împrumuturilor imense pe care le-au acordat acestei ţări. Creditorii – Banca Centrală Europeană, FMI şi Comisia Europeană – au semnat cu Atena, în 2010, un program de salvare în valoare de 240 miliarde de euro, dar o încetare a programului actual ar însemna că ultima tranşă din acest ajutor – 7,2 miliarde de euro – nu va mai fi deblocată şi pusă la dispoziţia elenilor.

În plus, dacă Atena va intra în incapacitate de plată a împrumuturilor sale, această situaţie va îngreuna cu mult sarcina Băncii Centrale Europene de a continua să susţină, cu fonduri de urgenţă, băncile elene puse deja la zid.

Creditorii susţin că ei încă aşteaptă ca Atena să semnaleze că este pregătită să facă un compromis prin reducerea pensiilor sale şi prin aplicarea altor schimbări în schimbul ajutorului financiar suplimentar. Dacă Grecia ar fi de acord cu propunerile creditorilor, aceştia ar putea debloca în acel moment fondurile îngheţate.

Yanis Varoufakis, ministrul grec al finanţelor, a declarat că guvernul elen urmăreşte să rezolve criza greacă “odată pentru totdeauna”, dar şi-a avertizat omologii că situaţia este periculoasă pentru ambele tabere.

Varoufakis a adăugat că Atena nu poate accepta propuneri ale creditorilor care “pur si simplu vor amplifica taxele deja ridicate şi vor reduce beneficiile pentru cei mai slabi.”

Ministrul elen al Finanţelor a declarat că a prezentat Eurogrupului un plan pentru crearea unui “consiliu fiscal” care să ajute la monitorizarea administrării bugetului elen, precum şi alte planuri pentru un program “mai blând” referitor la rambursarea datoriilor. Dar planurile au fost primite fără nici un comentariu, a adăugat Varoufakis.

Lipsa de acţiuni de joi a fost “un semnal puternic pentru Grecia să se implice serios în negocieri”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care ajută la monitorizarea aderării Greciei la termenii programului său de ajutor. El a adăugat că miniştrii finanţelor sunt pregătiţi să se întâlnească din nou, în orice moment, susţine Sydney Morning Herald.

Creditorii au prezentat “propuneri care reprezintă o uşurare clară faţă de ceea ce s-a luat anterior în considerare”, a declarat şefa FMI la aceeaşi conferinţă de presă.

Mai mult, Lagarde a declarat că Grecia nu va mai primi din partea FMI un alt termen de amânare pentru plata datoriilor sale.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat joi Parlamentului german că încă mai există timp suficient pentru că Atena şi creditori săi să ajungă la un acord.

“Eforturile Germaniei sunt direcţionate înspre menţinerea Greciei în zona euro”, a declarat Merkel. “Acolo unde există voinţă, există şi o cale de acţiune”, a adăugat ea, repetând o expresie pe care a folosit-o deseori în ultimele zile.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.