Turcia, veriga slabă. Avocaţi turci vor să aresteze ofiţeri americani de la baza aeriană din Incirlik

Baza Aeriană de la Incirlik, Turcia.
Baza Aeriană de la Incirlik, Turcia. (Getty Images)

Un grup de avocaţi pro-guvernamentali din Turcia au cerut unei instanţe să aresteze aproximativ 12 ofiţeri americani staţionaţi la baza aeriană strategică de la Incirlik pe motiv că aceştia ar avea legături cu clericul Fethullah Gulen, care locuieşte în exil în SUA şi pe care guvernul turc îl acuză de orchestrarea unei tentative de lovitură de stat în 2016.

Avocaţii – care fac parte din Asociaţia pentru Justiţie şi Ajutor Social, un ONG care include susţinători proeminenţi ai preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan – au depus săptămâna trecută o petiţie la biroul Procurorului Şef Public din Adana, potrivit rapoartelor media de miercuri.

În petiţia lor, avocaţii au cerut arestarea “comandanţilor Forţei Aeriene americane care sunt superiori soldaţilor staţionaţi la Incirlik” – într-o plângere penală de 60 de pagini – pentru presupuse încercări de a “distruge ordinea constituţională, de a împiedica parţial sau total guvernul turc să îşi exercite autoritatea şi de a pune în pericol suveranitatea statului turc”.

De asemenea, grupul de avocaţi a cerut Ankarei să suspende zborurile militare americane de la acea bază şi să execute un mandat de percheziţionare a bazei pentru a căuta potenţiale dovezi suplimentare.

Guvernul turc nu a acţionat pe baza niciuneia dintre acuzaţii.

Forţa Aeriană americană a precizat că este conştientă de petiţia legală, dar a insistat ca guvernul turc să comenteze şi să răspundă la toate întrebările.

“Continuăm să ne îndeplinim misiunea noastră la Baza Aeriană de la Incirlik şi suntem mândri de relaţia pe care o avem cu partenerii noştri militari turci”, a afirmat miercuri căpitanul Amanda Herman, purtătoare de cuvânt a bazei.

Fethullah Gulen a negat orice implicare în puciul împotriva preşedintelui Erdogan, însă Ankara a folosit pentru mişcarea religioasă şi socială transnaţională a clericului numele de FETO (Organizaţia Teroristă a lui Fethullah).

Până în prezent, guvernul turc a adresat câteva cereri oficialilor americanilor de extrădare a clericului în vârstă de 72 de ani, dar fără succes. Washingtonul susţine că până în prezent nu a primit dovezi suficiente privind vinovăţia sa – lucru impus de instanţele americane – pentru a-l extrăda pe Gulen.

Zeci de mii de persoane au fost arestate în Turcia pe baza suspiciunii că ar avea legături cu Gulen şi puciul eşuat. Alte peste 110.000 de persoane, inclusiv personal militar, funcţionari publici, academicieni şi jurnalişti au fost concediaţi sau suspendaţi din funcţiile şi poziţiile lor din cauza aceloraşi acuzaţii.

Unii observatori au speculat că petiţia legală a fost probabil depusă ca răspuns la impunerea de către SUA a unor sancţiuni economice împotriva ministrului turc de Interne, Suleyman Soylu, şi a ministrului turc al Justiţiei, Abdulhamit Gül, pentru presupusul lor rol în detenţia pastorului american Andrew Brunson.

Brunson s-a aflat în spatele gratiilor în Turcia timp de 2 ani şi în prezent se află sub arest la domiciliu pentru presupuse legături cu Gulen.

Ankara a promis că va replica la sancţiunile americane impuse împotriva celor doi miniştri.

Turcia şi SUA, ambele fiind membre NATO, s-au duelat în ultima perioadă pentru o serie de probleme.

Ankara este nemulţumită de suportul militar american – arme şi pregătire – acordat militanţilor kurzi din Siria, care sunt văzuţi de Turcia ca o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup armat interzis în Turcia, care luptă de mulţi ani pentru independenţă în sudul ţării.

De asemenea, cele două ţări şi-au suspendat procesul de emitere de vize timp de câteva luni în 2017 din cauza unei dispute izbucnite în urma arestării a doi angajaţi turci la Consulatul american din Turcia pe baza suspiciunii că ar fi avut legături cu tentativa de lovitură de stat.

După puciul eşuat, Ankara a acuzat Washingtonul că a facilitat rebeliunea, care a implicat o parte din piloţii care serveau la baza de la Incirlik. Totuşi, disputa nu a afectat cooperarea militară dintre cele două tabere.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe