Traficul de droguri, dezbătut în CSAT. S-a hotărât înfiinţarea unor grupuri de lucru

Gestionarea fenomenului prevenirii şi combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor şi al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială şi recuperarea, presupune un efort naţional conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituţiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informaţii, a structurilor Ministerului Public, a autorităţilor locale şi a societăţii civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă şi are un rol esenţial în acest proces complex.

Astfel, membrii Consiliului au decis constituirea unui grup de lucru interinstituţional format din secretari de stat, nominalizaţi de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori desemnaţi de către Ministerul Public şi specialişti din instituţiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.

Grupul de lucru va elabora un plan comun de acţiune, aprobat la nivelul conducerii instituţiilor menţionate, care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general şi particular, sarcinile şi responsabilităţile concrete în scopul prevenirii şi al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri la adresa siguranţei individuale şi colective, potrivit competenţelor care revin fiecărei instituţii participante.

La nivel judeţean, vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale, formate din specialişti şi experţi desemnaţi de către celelalte instituţii responsabile.

Pentru transpunerea în practică a planului de acţiune, Guvernul României va adopta, în principal, următoarele măsuri concrete pentru consolidarea autorităţilor care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracţionale grave, printre care şi traficul şi consumul de droguri:

- analizarea cadrului legislativ care vizează traficul şi consumul de droguri şi formularea, cu celeritate, de propuneri privind modificarea şi completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative şi limitarea posibilităţilor de interpretare speculativă a prevederilor legale.

- garantarea unui cadru instituţional sanitar corespunzător, coerent şi eficient care să asigure extinderea accesului la tratament şi la serviciile pentru recuperare, investigaţii specifice şi măsuri integrate de protecţie împotriva riscurilor asociate consumului de substanţe stupefiante în rândul elevilor şi al tinerilor.

- implementarea cu rigurozitate a Planului Naţional Cadru de Acţiune privind siguranţa şcolară, mecanism de cooperare care prevede, alături de măsurile pentru asigurarea unui climat optim în unităţile de învăţământ, pentru elevi şi cadrele didactice, şi măsuri concrete în problematica drogurilor, precum şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026.

O altă temă importantă analizată de către membrii Consiliului a fost situaţia de securitate din Regiunea Mării Negre, pe fondul celor mai recente evoluţii, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

În ultima lună, situaţia de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acţiunilor ostile ale Rusiei la adresa securităţii şi libertăţii de navigaţie în Marea Neagră. Intensificarea atacurilor ruseşti cu drone asupra porturilor maritime şi fluviale ale Ucrainei în zona Mării Negre a adus războiul şi mai aproape de frontierele României. Incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul ţării noastre şi implicit al NATO au crescut riscul de escaladare.

Printr-o comunicare directă permanentă la nivel politic şi militar, România îşi informează constant şi detaliat toţi Aliaţii şi partenerii, inclusiv cei strategici, privind evoluţiile şi potenţialul impact al acestora.

Ţară noastră a primit din partea tuturor Aliaţilor şi partenerilor sprijin politic şi practic semnificativ, care a inclus şi componenta de poliţie aeriană şi supravegherea spaţiului aerian de deasupra Mării Negre.

În cadrul şedinţei, Ministerul Apărării Naţionale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creşterea capacităţii de supraveghere aeriană, detecţie şi intervenţie, în funcţie de situaţie, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse.

Un alt punct pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului l-a constituit analiza Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024–2033. Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor.

Totodată, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este direct interesat ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea/dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.

Drept urmare, membrii Consiliului au aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033.

Situaţia de securitate deosebit de gravă din Israel şi implicaţiile sale profunde în plan global a fost abordată, de asemenea, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. România a condamnat încă din prima zi atacurile teroriste ale Hamas, care au produs numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi răniţi în rândul civililor.

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români afectaţi de evoluţiile din regiune, România va continua eforturile active pentru a acorda în continuare sprijin celor care au nevoie, fiind deja instituită o celulă de criză, care lucrează în regim de permanenţă, pentru acordarea de sprijin cetăţenilor români în vederea repatrierii acestora, precum şi pentru acordarea de asistenţă consulară. Până la acest moment, aproximativ 2.035 de români au fost repatriaţi şi demersurile continuă şi pentru alţi cetăţeni români care au solicitat acest lucru.