Tomac: Sper că, la un moment dat, Prutul nu va mai fi o frontieră la care să prezentăm paşaportul
Secretarul de stat Eugen Tomac şi-a exprimat, luni, speranţa că, la un moment dat, ”vom retrăi momente în care Prutul nu va mai fi o frontieră pe care o traversăm prezentându-se paşaportul”.
Declaraţia a fost făcută la lansarea volumului ”Istoria Basarabiei” a lui Ştefan Purici, profesor la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, lansare organizată de Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti, în cadrul festivalului ”Zilele Basarabiei” (24 – 31 martie).
”Cunoaştem foarte puţin despre istoria noastră naţională, despre o etapă extrem de importantă din istoria Basarabiei. Discutăm foarte puţin despre faptul că Basarabia a fost prima provincie română care s-a dezlipit de Imperiul Ţarist şi a decis, prin votul dat de Sfatul ţării, să se unească cu ţara mamă, România. Nu trebuie să ne temem de aceste cuvinte, nu trebuie să le transformăm nici în ceva legendar”, le-a spus studenţilor prezenţi Eugen Tomac, adăugând că ”oamenii politici de la Bucureşti şi de la Chişinău au încă o viziune destul de îngustă, sunt ezitanţi, oameni care fug de adevăr”.
Secretarul de stat care conduce Departamentul pentru românii de pretutindeni le-a vorbit studenţilor de modele şi de faptul că mai sunt ”foarte multe lucruri de făcut”, ”chiar dacă parţial limba română a revenit în casele românilor din Basarabia, chiar dacă astăzi avem această libertate de a opta între adevăr şi această stare de confuzie sădită puternic în minţile oamenilor timp de mai bine 60 de ani –cei din partea transnistreană în continuare sunt pradă acestei politici diabolice de a supune unui proces continuu de asimilare o populaţie vorbitoare de limba română”.
”Să fiţi extrem de atenţi şi să nu lăsaţi timpul să ne mai păcălească şi să ne mai ţină în starea aceasta de incertitudine. Avem în faţă o altă perspectivă. Trebuie să aveţi curajul să luptaţi pentru adevăr. Pe umerii voştri apasă o responsabilitate enormă, trebuie să aveţi în primul rând curajul să-i convingeţi şi pe cei de acasă care încă îşi mai pun semne de întrebare <>”, i-a sfătuit Eugen Tomac pe tineri.
”Eu sunt un optimist şi am convingerea că vom retrăi momente în care Prutul nu va mai fi o frontieră pe care o traversăm prezentându-se paşaportul. Sperăm ca soluţia pe care o încurajăm, accea de a susţine aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană să fie calea cea mai scurtă pentru reîntregirea naţiunii române”, a mai spus oficialul.
Eugen Tomac a subliniat că există politicieni care abordează greşit unirea.
Astăzi nu se poate vorbi de unire ca în trecut, ”suntem într-o altă perioadă, nu spun că nu trebuie să nădăjduim, însă mă deranjează profund când oameni cu viziune politică îngustă pun sub semnul egal acest ideal naţional cu o platformă politică ce nu are nicio şansă. Există o formaţiune politică la Chişinău care vine cu această sperietoare, care pur şi simplu alimentează o parte a societăţii basarabene care încă priveşte mai mult spre est decât spre vest”, a punctat secretarul de stat, adăugând că ”subiectul unirii trebuie tratat cu responsabilitate. Şi trebuie mai puţin vorbit şi mai mult făcut”.
Una dintre concluziile dezbaterii prilejuite de lansarea ”Istoriei Basarabiei” a fost aceea că în spaţiul public din România se vorbeşte puţin de Basarabia. ”Din păcate, societatea românească cunoaşte foarte puţin realitatea basarabeană, ceea ce se întâmplă din păcate şi dincolo. Şi basarabenii cunosc foarte puţin ce se întâmplă în ţară. Tcomai de aceea este nevoie de mai multă implicare. Pe umerii voştri apasă responsabilitatea de a reclădi această relaţie, de a consolida aceste legături pentru că altă soluţie nu există. În UE, Republica Moldova nu poatre intra prin altă poartă, decât trecând Prutul”, a spus Eugen Tomac.
Nagy Pienaru, redactor-şef al ”Revistei Istorice”, a salutat apariţia acestei cărţi, chiar dacă ea ”trebuia să apară mult mai devreme” şi a precizat că unirea se câştigă prin ”război cultural”.
”Este clar că în viitor, la o dată necunoscută, se va întâmpla marea unire sau întregirea unirii. Când se va produce, nu ştiu. Eu, ca istoric, nu am mirosit că se va produce o revoluţie (n.r. - din 1989) ... Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu această unire, revenirea la patria mamă. Dar cum se câştigă acest lucru? Prin războiul din umbră, războiul cultural. Cum câştigi războiul cultural? Cu asemenea cărţi”, a pus Pienaru.
Autorul volumului a explicat că această carte a apărut deoarece, după ce Basarabia a fost anexată la Imperiul Ţarist în 1812, s-a vorbit foarte puţin despre această regiune, despre ”cum au dus-o românii din acest spaţiu”, iar în universităţile din ţară ”nu prea se cunoaşte istoria unor teritorii precum Basarabia sau Bucovina”.
Ştefan Purici a precizat că volumul este rezultatul unui dialog, al unei documentări îndelungate, este ”o sinteză a ceea ce s-a scris prin prisma critică a unui istoric, dar este şi rezultatul acelor întrebări, acelor aspecte pe care le-am discutat împreună cu studenţii pe parcursul a 14 ani de zile”. Profesorul de la Suceava mărturiseşte că a încercat să redea ”în cele câteva zeci de pagini o istorie a unei provincii care a fost marcată de fluctuaţii demografice, de politici imperiale, asuprire, dar şi de opoziţie faţă de aceste politici”.
