Toader, reacţie după ce procurorul din dosarul Tel Drum a ajuns să fie anchetat pentru că l-a contrazis pe FB

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a disociat joi, la sediul instituţiei pe care o conduce, de decizia Inspecţiei Judiciare de a demara cercetări în cazul procurorului DNA Alexandra Carmen Lăncrănjan, care l-a contrazis pe Facebook.

"Am aflat şi eu ieri, la orele prânzului, de la cineva din media. Este problema Inspecţiei Judiciare. Eu cred că am făcut referire expresă la elementele constitutive privind cele 2 infracţiuni, art. 297 din Codul penal român, art. 266 Codul penal din Germania. Vreau să spun că partea specială a Codului penal este o disciplină destul de riguroasă", a declarat Tudorel Toader, citat de Agerpres.

Controversata mişcare a Inspecţiei Judiciare ar putea avea drept consecinţă eliminarea Alexandrei Lăncrănjan din dosarul Tel Drum, în care e inculpat liderul PSD Liviu Dragnea, în cazul în care Secţia pentru procurori a CSM o va găsi vinovată de vreo abatere disciplinară în urma cercetărilor.

"Cine vrea şi poate, lesne înţelege că Art.266 din Codul penal german incriminează conduita într-o paletă mult mai largă ca legiuitorul român. Ba mai cuprinde şi încălcarea unor obligaţii ce decurg dintr-o convenţie. Şi nu are nici prag. Iar pentru această constatare este suficientă Teoria generală a dreptului, anul I. Pentru un om care se consideră un profesionist al dreptului este foarte important să aibă răbdare să citească o lege până la capăt, să argumenteze fără a denatura realitatea juridică şi atunci când argumentele nu sunt în favoarea teoriei sale să accepte fără a deturna textul legal sau a omite lucruri. Când nu mai poţi să faci asta...", a scris recent pe Facebook Alexandra Lăncrănjan.

Procurorul DNA a explicat că, în Germania, sunt foarte multe articole în Codul penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu.

În acelaşi timp, Alexandra Lăncrănjan a arătat că articolul 266 din Codul penal german reglementează o infracţiune privitoare la atribuţiile de serviciu (în varianta germană Neloialitate), cu următorul conţinut:

(1) Fapta persoanei care abuzează de autoritatea ce i-a fost acordată prin lege, prin învestirea de către o autoritate publică sau pe cale convenţională, de a dispune de bunurile altei persoane sau de a efectua acte în numele sau interesul altei persoane ori de a-şi asuma obligaţii în numele acesteia sau care îşi încalcă obligaţia de a proteja drepturile patrimoniale şi interesele altei persoane, obligaţie stabilită prin lege, decizie a autorităţii publice sau pe cale convenţională, şi, prin urmare, provoacă prejudicii respectivei persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de cel mult cinci ani sau cu amendă.

"Dacă un jurist ar citi Codul penal german integral ar putea, fără niciun efort, să constate că abuzul în serviciu este incriminat atât în articole cu o specificitate mare cât şi în acest articol care acoperă celelalte ipoteze posibile", a precizat Alexandra Lăncrănjan, adăugând hashtag-ul #punetimanapecarte.

Pentru alte reglementări, procurorul DNA a recomandat consultarea materialului publicat de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Explicaţiile lui Tudorel Toader

"Abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul penal din Germania!

Calitatea de funcţionar public sau european apare însă, ca element de agravare, în cazul mai multor infracţiuni, precum: înşelăciune, fraudă în domeniul subvenţiilor, abuz de încredere, fals intelectual, falsificarea înregistrărilor tehnice, falsificarea de date cu forţa probantă, constrângere, vătămarea corporală în exercitarea unei funcţii publice, obţinerea de declaraţii prin forţă, urmărirea penală a persoanei nevinovate, punerea în executare a unei sancţiuni împotriva unei persoane nevinovate, abuzul de încredere în afacerile externe, încălcarea secretului oficial, încălcarea secretului fiscal, determinarea subordonaţilor la săvârşirea unei fapte penale, abuzul sexual săvârşit prin abuz de funcţie etc.

Şi în Codul penal din România sunt incriminate fapte concrete prin care funcţionarul public abuzează de poziţia pe care o are, precum: cercetarea abuzivă, purtarea abuzivă, falsul intelectual etc."