SUA văd 'puţine posibilităţi' să prezinte acuzaţii împotriva lui Julian Assange (The Washington Post)

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange.
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange. (LEON NEAL / AFP / Getty Images)

Ministerul de Justiţie al SUA este practic decis să nu prezinte acuzaţii împotriva fondatorului Wikileaks, Julian Assange, pentru publicarea de documente clasificate, având în vedere că, aşa cum au concluzionat avocaţii statului, acest lucru ar constitui un precedent şi ar obliga la trimiterea în judecată a majorităţii mass-media şi a jurnaliştilor din SUA, informează joi ziarul El Periodico.

Potrivit cotidianului american The Washington Post, responsabilii chestionaţi au subliniat că nu a fost încă luată o decizie şi că Wikileaks continuă să fie investigată, dar au insistat că există 'puţine posibilităţi' să fie prezentată o reclamaţie împotriva lui Assange, exceptând cazul în care acesta este implicat într-o activitate criminală alta decât difuzarea acestor documente.

Guvernul lui Obama a acuzat angajaţi publici şi foşti analişti care au furat informaţii secrete - cum este cazul fostului analist al NSA, Edward Snowden, sau al agentului de informaţii militare, Bradley Manning - de încălcare a legii spionajului. Însă responsabilii Ministerului au declarat că în ce-l priveşte pe Assange cazul lui este diferit.

'Nu pot fi judecaţi ziarişti pentru publicarea de informaţie clasificată', a asigurat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Justiţie, Matthew Miller, care a subliniat că aceasta este problema cu care s-a confruntat Ministerul privind această investigaţie. Funcţionarii care lucrează la caz au arătat că dacă ministerul îl acuză pe Assange, atunci ar trebui să trimită în judecată şi alte mijloace de comunicare, precum cotidianul The New York Times, sau ziarişti care au semnat materiale referitoare la documente clasificate.

La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Wikileaks, Kristinn Hrafnsson, s-a declarat 'sceptică' faţă de acest anunţ, în aşteptarea, cel puţin, a unei confirmări oficiale din partea guvernului SUA privind refuzul de a aduce Wikileaks în instanţă. În acest sens, responsabilii consultaţi de ziarul american au spus că 'nu este clar' că va fi făcut un astfel de anunţ.

Fondatorul Wikileaks a denunţat săptămâna trecută că 'Internetul a fost ocupat militar de SUA şi de aliaţii lor anglo-saxoni, Marea Britanie, Australia şi Noua Zeelandă', în scopul dominării societăţilor şi 'pierderii suveranităţii naţionale şi a libertăţii lor'.

El a precizat că guvernele ar trebui să-şi instaleze propriile reţele din fibră optică pentru ca Internetul 'să nu fie utilizat de SUA ca model de ocupaţie a lumii pe cale virtuală şi strategică şi care azi operează ca o organizaţie pirat globală în căutarea comorii, care este informaţia, pentru a putea şantaja sau exploata', a avertizat el.

Assange, izolat de la 19 iunie în Ambasada Ecuadorului din Londra, a cerut azil politic guvernului lui Rafael Correa, care i-a fost acordat, dar nu a putut părăsi legaţia diplomatică latino-americană, pentru că Marea Britanie a refuzat să-i acorde imunitate, iar în 'cele 500 de zile situaţia nu prea s-a schimbat', a asigurat el.

Fondatorul Wikileaks a mărturisit că a solicitat azil unui număr de opt ţări şi că 'doar Ecuadorul şi Venezuela i-au oferit protecţie'. 'Ecuadorul s-a mobilizat cel mai repede, iar alegerea mea nu a vrut să fie în detrimentul altor ţări', s-a justificat el, subliniind că a beneficiat de sprijinul UNASUR (Uniunea Naţiunilor Sud-Americane), un lucru foarte important, care acum zece ani nu ar fi fost posibil', a conchis el.