SUA: 50 de ani de luptă împotriva sărăciei, în zadar?

The New York Times
The New York Times (Ramin Talaie/Getty Images)

La o jumătate de secol după lansarea, în SUA, a marii 'cruciade împotriva sărăciei', circa 46 de milioane de americani continuă să trăiască în mizerie, notează cotidianul The New York Times, preluat de Courrier International.

Pentru numeroşi americani, războiul împotriva sărăciei, declarat în urmă cu 50 de ani de către preşedintele democrat Lyndon B.Johnson, este un eşec. Pe durata a două generaţii, nivelul de sărăcie nu a scăzut decât de la 19% la 15%, iar 46 de milioane de americani continuă să nu dispună de resurse suficiente, potrivit cifrelor guvernului american.

Însă, dintr-un alt punct de vedere, guvernul federal al SUA a reuşit totuşi să stăpânească escaladarea sărăciei. Nimeni nu poate nega faptul că programele de protecţie socială puse în funcţiune după New Deal (în special între 1933 şi 1938 de către preşedintele F.D. Roosevelt) au îmbunătăţit în mod considerabil viaţa celor mai săraci americani.


La 50 de ani după celebrul discurs despre Starea Naţiunii rostit de L.B. Johnson la 8 ianuarie 1964, dezbaterea privind rolul pe care trebuie să-l joace guvernul pentru a ţine în frâu sărăcia a fost din nou relansată. După cum subliniază The New York Times, inegalităţile dintre bogaţi şi săraci sunt la fel de adânci ca în anii '20, iar numărul săracilor şi al persoanelor cu situaţie materială precară înregistrează recorduri. În acelaşi timp, în aceste ultime decenii, în special bogaţii au înregistrat cele mai mari beneficii. Programele sociale, cum sunt ajutoarele de şomaj şi bonurile alimentare, permit pentru milioane de familii să se menţină la suprafaţă. Republicanii doresc să facă tăieri ale bugetelor acestor două programe, dovadă a dezacordurilor majore care există între cele două partide din SUA pe marginea soluţiilor la această problemă.


La Washington, preşedintele Barack Obama a calificat inegalităţile (dintre bogaţi şi săraci) ca fiind 'provocarea majoră a vremurilor noastre'. Şi, pentru a face faţă acestei provocări, liderul american vrea să incite statele să-şi extindă programul lor Medicaid (program federal de asigurări medicale pentru cei mai săraci) şi să majoreze salariul minim, precum şi finanţarea ajutoarelor sociale pentru copii.

Însă conservatorii, cum este deputatul republican de Wisconsin R.D.Ryan, au o atitudine mai sceptică referitor la statisticile privind sărăcia. Potrivit acestuia, guvernul cheltuie neinspirat sumele destinate protecţiei sociale şi ar trebui să reducă ajutoarele directe, pentru a se concentra mai mult asupra stimulării economiei şi angajărilor.

'Ţara noastră trebuie să ţină cont de două lucruri: nivelul de sărăcie este foarte ridicat, în special în rândul copiilor, iar ajutoarele guvernului, acordate cu condiţia deţinerii de resurse, nu sunt o soluţie', notează Ron Haskins de la Institutul Brookings, în raportul său despre eşecul războiului împotriva sărăciei. 'Cu sumele cheltuite de Washington în programele sale de luptă împotriva sărăciei, ar fi trebuit să nu mai existe niciun singur american în nevoie. Pentru a duce un război eficient împotriva sărăciei, trebuie să schimbăm mentalităţile tinerilor americani', afirmă Haskins.

Cu toate acestea, un număr mare de cercetători subliniază în ce măsură viaţa celor mai săraci s-a îmbunătăţit de la începutul 'cruciadei' lui Johnson, continuă The New York Times. Mortalitatea infantilă a scăzut, numărul de americani cu studii superioare a explodat, milioane de femei au intrat pe piaţa muncii, iar malnutriţia a fost eradicată. În epoca în care Johnson şi-a lansat campania, multe gospodării din SUA nu aveau nici electricitate, nici apă curentă.

Potrivit economiştilor, cifrele oficiale privind sărăcia din SUA minimalizează impactul programelor guvernamentale. Nivelul de sărăcie ia în calcul doar veniturile şi nu avantaje precum bonurile alimentare, de exemplu. Dacă s-ar ţine cont mai mult de acest parametru, se constată că nivelul de sărăcie a scăzut la 16%, comparativ cu 26% de la sfârşitul anilor '60.

În pofida acestui lucru, indiferent dacă este evaluată conform criteriilor guvernului sau celor ale economiştilor, sărăcia rămâne o problemă recurentă şi persistă în societatea americană. Circa 4 din 10 copii afro-americani trăiesc sub pragul de sărăcie, iar pentru copiii hispanici proporţia este de 3 la 10.

Potrivit unui recent studiu realizat la mijlocul lui 2011, circa 1,7 milioane de gospodării supravieţuiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi de persoană: o foarte mare precaritate, ce poate fi observată în general în ţările în curs de dezvoltare şi care este în creştere în SUA de la mijlocul anilor '90.

Cea mai mare speranţă pentru cei mai săraci americani ar fi o îmbunătăţire a situaţiei economice din SUA, care ar permite reducerea nivelului şomajului (în prezent de 7% la nivel naţional) şi celor mai mulţi dintre ei să-şi reia locul pe piaţa muncii. În cazul americanilor care muncesc cu normă întreagă, nivelul de sărăcie este de numai 3%, în timp ce acesta depăşeşte 33% în cazul şomerilor, precizează The New York Times.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe