Smochinele, delicioase şi hrănitoare

.
. (BOGDAN FLORESCU / The Epoch Times)

Smochinul (Ficus carica) este originar din Asia Mică, regiunea Caria, de unde vine şi numele său generic; se află printre primele plante cultivate de om şi unul din cei mai vechi pomi fructiferi, dovezile arheologice confirmând prezenţa smochinelor în alimentaţia popoarelor mesopotamiene, palestiniene şi egiptene.

Conform legendelor Greciei antice, smochinul creştea iniţial numai pe muntele Olimp, fructele sale constituind un aliment privilegiat şi rezervat exclusiv Zeilor. Demetra, pornind în căutarea fiicei sale Persefona, răpită de Pluton, a dăruit preţiosul fruct unui fermier care a plantat seminţele, şi aşa, smochinul s-a răspândit treptat în toată Grecia şi zona Mării Mediterane.

La noi în ţară smochinul se cultivă dar creşte şi spontan, în zona Dobrogei.

Cele peste 150 de soiuri de smochini existente se disting atât prin dimensiuni cât şi prin culorile fructelor care pot fi verzi, galbene, maro, violet, negre.

Smochinele sunt foarte hrănitoare, bogate în zaharuri simple, uşor asimilabile, reprezentând prin urmare o importantă sursă de energie pentru organism, recomandate îndeosebi pentru sportivi, copii, femei în vârstă şi gravide pe întreaga perioadă a sarcinii, persoanelor aflate în convalescenţă.

Smochinele, proaspete sau uscate, au o serie de proprietăţi:

- antioxidante puternice prin concentraţia mare de polifenoli, care ajută la menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular, unii având şi o acţiune anti-tumorală

- digestive, cu un rol benefic în tratamentul gastritei

- laxative, datorită fibrelor (lignină) şi mucilagiilor, ajută în cazul constipaţiei cronice

Sunt bogate în vitamine mai ales A, B1, B2, B3 şi C, sunt mineralizante datorită prezenţei de calciu, potasiu, magneziu, fier şi fosfor, ajutând la întărirea oaselor şi a dinţilor, la protejarea pielii şi îmbunătăţirea vederii. Smochinele conţin de asemenea, triptofan, un aminoacid esenţial precursor al serotoninei, astfel că acestea sunt recomandate şi în caz de insomnie, depresie.

Decoctul de smochine uscate (40-120g la un litru de apă) are un efect expectorant şi calmant al tusei, indicat în bronşite cronice, laringite, stări febrile. În uz extern (gargară) angine, stomatite, gingivite.

În caz de constipaţie, în 2 căni de apă se pot fierbe timp de 20 de minute 30g de smochine uscate tăiate bucăţi mici; se bea decoctul şi se consumă fructele dimineaţa pe stomacul gol. Sau 3-4 smochine proaspete tăiate în patru şi 12 stafide se fierb în lapte. Şi mai simplu, se pun seara la înmuiat în puţină apă şase smochine care se vor mânca a doua zi dimineaţa pe nemâncate.

Împotriva îmbătrânirii, se strivesc într-un castron smochine proaspete, se adaugă miere şi suc de lamâie, se amestecă bine şi se consumă dimineaţa pe stomacul gol.

Împotriva bătăturilor, negilor, se tamponează cu câteva picături de latex din rămurelele tinere, seara înainte de culcare, se continuă până la eliminare. Acelaşi efect îl au şi frunzele. În caz de abces sau furuncul se aplică pe locurile respective smochinele tăiate în două.

Smochinele se consumă proaspete, uscate sau preparate: gem, dulceaţă, prăjituri. În momentul achiziţionării să fie întregi, cu codiţe, să nu fie prea moi. Cele proaspete se pot păstra în frigider pentru o perioadă de maxim trei zile, de preferat într-un recipient închis pentru a preveni absorbţia mirosurilor de la alte alimente; pot fi şi congelate dar în acest caz, nu mai mult de treizeci de zile.

Smochinul reprezintă şi un simbol al abundenţei şi al cunoaşterii, în unele culturi fiind considerat sacru, de exemplu, în Roma antică, datorită mitului întemeierii Romei care spune că Romulus şi Remus au fost alăptaţi de lupoaică sub un smochin.

De asemenea, să amintim tradiţiile budhiste care spun că Buddha a atins iluminarea în timp ce medita sub un smochin (copacul Bodhi sau copacul iluminării).