România, obligată de Curtea de Justiţie a UE să recunoască drept soţi doi bărbaţi. Decizia va ajunge la CCR
alte articole
România trebuie să recunoască pe teritoriul său căsătoriile încheiate între persoane de acelaşi sex, a decis marţi Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), potrivit unui comunicat de presă citat de G4Media.ro.
”Noţiunea "soţ", în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor familiilor lor, cuprinde soţii de acelaşi sex”, se arată în comunicatul Curţii, potrivit sursei citate.
”Drepturile recunoscute resortisanţilor statelor membre prin această dispoziţie îl includ pe cel de a duce o viaţă de familie normală atât în statul membru gazdă, cât şi în statul membru a cărui cetăţenie o deţin, cu ocazia întoarcerii în acest stat membru, beneficiind de prezenţa alături de ei, pe teritoriul statului membru respectiv, a membrilor familiei lor”, se arată şi în decizia Curţii Europene.
Pe de altă parte, CEJ a hotărât că obligaţia unui stat membru al Uniunii Europene de a recunoaşte căsătoriile homosexuale nu înseamnă că statul respectiv trebuie să şi legalizeze căsătoriile între persoanele de acelaşi sex. Acest lucru este extrem de important în contextul în care 3 milioane de români au semnat pentru organizarea unui referendum vizând modificarea Constituţiei în sensul definirii căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie.
”Obligaţia unui stat membru de a recunoaşte, exclusiv în scopul acordării unui drept de şedere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituţiei căsătoriei în acest prim stat membru. În special, această obligaţie nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său naţional, instituţia căsătoriei homosexuale”, se mai arată în comunicat.
Adrian Coman, cetăţean român, şi Robert Clabourn Hamilton, cetăţean american, s-au căsătorit în 2010, în Bruxelles. Doi ani mai târziu, cei doi au cerut autorităţilor române eliberarea documentelor necesare pentru ca Relu Adrian Coman să poată lucra şi locui cu caracter permanent în România împreună cu soţul său. Autorităţile române au refuzat însă să îi acorde lui Robert Clabourn Hamilton acest drept de şedere, printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept "soţ" al unui cetăţean al Uniunii, întrucât statul nu recunoaşte căsătoriile între persoane de acelaşi sex.
După ce CJUE va da hotărârea, cazul va reveni la CCR, pentru o decizie finală în speţă. Hotărârea judecătorilor europeni este obligatorie atât pentru instanţa din România, cât şi pentru toţi judecătorii din Uniunea Europeană.
Poziţia Avocatului General
După ce a analizat acest caz, Avocatul General Melchior Wathelet consideră că noţiunea de "soţ" în cadrul Directivei europene privind libera circulaţie include şi soţii de acelaşi sex, arată ziare.com.
"Este vorba de Directiva 2004/38 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.
În concluziile prezentate în ianuarie 2018, Avocatul General Melchior Wathelet preciza mai întâi că problema juridică aflată în centrul litigiului nu este cea a legalizării căsătoriei între persoane de acelaşi sex, ci cea a liberei circulaţii a cetăţenilor Uniunii", arată sursa citată.
Îngrijorări
Pe de altă parte, experţii din domeniul legislativ îşi exprimă îngrijorarea că decizia ar putea să submineze principiul subsidiarităţii. Până în prezent, UE a recunoscut că dreptul familiei este de competenţa naţională a Statelor sale Membre, preciza recent ADF Internaţional.
“Într-o perioadă în care Uniunea Europeană este pe punctul de a se destrăma, Curtea nu va face decât să catalizeze procesul de divizare al Uniunii dacă decide redefinirea căsătoriei şi a familiei pentru toate Statele Membre. Curtea nu ar trebui să sacrifice respectul pentru competenţa naţională şi pentru diversitatea culturală, spunând Statelor Membre că ordinea legislativă naţională nu contează. Multe State europene recunosc şi protejează căsătoria ca uniune dintre un bărbat şi o femeie, în legile şi constituţiile lor, întrucât acesta este dreptul lor. Statele Membre trebuie să aibă libertatea de a afirma în legile lor că atât o mamă, cât şi un tată, sunt în egală măsură esenţiali în viaţa copilului”, a afirmat Sophia Kuby, Director EU advocacy, ADF Internaţional, biroul din Bruxelles.
Litigiu strategic la Curtea de Justiţie
"Implicarea Curţii de Justiţie nu e decât cea mai recentă încercare de legalizare a căsătoriei între persoane de acelaşi sex în Europa, chiar şi în ciuda opoziţiei multor State Membre – dar şi a celor trei milioane de cetăţeni români care au semnat recent o petiţie în scopul protejării căsătoriei ca uniune dintre un bărbat şi o femeie. Atât românul Adrian Coman, cât şi partenerul său, Robert Claibourn Hamilton (cetăţean american) sunt activişti în comunitatea LGBT. Coman lucrează pentru Fundaţia Arcuş şi finanţează cazuri LGBT în întreaga lume, având un buget de milioane de dolari", notează ADF.
Familia ţine de competenţa naţională
„Reglementarea noţiunilor de bază din dreptul familiei – „soţi”, „membru de familie” şi „căsătorie”’ – sunt de competenţa Statelor Membre ale UE. Acest lucru este reliefat şi întărit de redactarea Directivelor relevante în materie şi consolidat de jurisprudenţa CJUE. Dacă această Curte interpretează termenul de soţi ca incluzând partenerii de acelaşi sex, atunci competenţa naţională în domeniu ar fi subminată”, a explicat Adina Portaru, Avocat ADF Internaţional şi avocat principal în intervenţia ADF Internaţional pe lângă Curtea de Justiţie.
„Obligarea unui Stat Membru să îşi modifice legislaţia naţională ca să recunoască relaţiile dintre persoane de acelaşi sex înseamnă ignorarea intenţionată a proceselor naţionale democratice. În România, trei milioane de cetăţeni au semnat recent iniţiativa de consolidare a căsătoriei ca uniune dintre un bărbat şi o femeie în Constituţia României. Dacă în cele din urmă Curtea de Justiţie defineşte noţiunea de “soţi”, riscă să submineze legea în jumătate din Statele Membre ale UE şi să creeze haos legislativ, întrucât sute de legi naţionale depind de această definiţie”.
