Români de pretutindeni: ”Nu mai aşteptăm nimic de la statul român”

Preşedintele Klaus Iohannis susţine că protecţia drepturilor românilor de pretutindeni este o prioritate pentru România, a afirmat consilierul de stat Sandra Pralong la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului. Membrii comunităţilor româneşti de peste hotare au criticat însă lipsa de sprijin din partea preşedinţiei şi a instituţiilor.
Universitatea de vară de la Izvorul Mureşului, 2016, 14-20 august
Universitatea de vară de la Izvorul Mureşului, 2016, 14-20 august (Epoch Times România)

”Păstrarea identităţii româneşti, nevoia de a învăţa şi a te ruga în limba ta, trebuie să ne preocupe zi de zi... Pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală, iar statul român are nevoie de parteneriatul dumneavoastră pentru a vă putea sprijini”, a transmis preşedintele Iohannis în mesajul citit de doamna Pralong. În plus, consilierul a mai susţinut că ”este pentru prima dată când un preşedinte al României a declarat românii din afara frontierelor drept o prioritate strategică, naţională”.

Diaspora nemulţumită

Acest mesaj nu a trezit însă foarte mult entuziasm în rândul celor prezenţi. Daniel Ţecu, preşedintele FADERE, a subliniat că deşi ”preşedintele Iohannis a declarat diaspora prioritate şi că se fac multe lucruri, eu nu le văd. I-am trimis preşedintelui Iohannis o listă cu 10 probleme, dar acum sunt 12 probleme”.

El a mai arătat că ”modificarea legii electorale este proastă şi face în aşa fel încât foarte mulţi români să nu poată vota. Guvernul actual trebuie să caute soluţii să schimbe ceea ce Parlamentul a făcut prost, iar preşedintele României a promulgat-o. Eu nu cred că poţi să promulgi o lege fără s-o citeşti, s-o vezi. Este imposibil să te înscrii prin procedeul care s-a votat până la urmă”.

”În prezent sunt înscrişi 5-6.000 de români în Registrul Electoral faţă de milioane. Orice efort ar face guvernul de a convinge românii să se înscrie, câţi se mai pot înscrie până la sfârşitul lui august? 5.000 – 10.000 – 100.000? Faţă de 5-6 milioane, asta nu înseamnă nimic”, a adăugat Ţecu.

Preşedintele FADERE a mai amintit că problemele sunt aceleaşi. Taxele consulare rămân la fel, nu au scăzut cu niciun cent. Buletinele în continuare nu se pot face în consulate, dovadă că toate secţiile de eliberare de cărţi de identitate şi de paşapoarte sunt aglomerate de cozi de 1.000-2000 de persoane. Astfel, românii care au venit în ţară de sărbători să petreacă cu familiile stau la cozi de 3-4 zile.

Ucraina – SOS şcolile româneşti!

Preşedintele Centrului Cultural Eudoxiu Hurmuzachi de la Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a tras un semnal de alarmă în legătură cu închiderea şcolilor româneşti în Ucraina. El a arătat că din 91 de şcoli în 1991 n-au mai rămas decât 63 de şcoli în prezent, iar statul român nu face nimic pentru a opri procesul de ucrainizare a acestora. ”Nu vă cerem doar bani, ci o poziţie mai puternică în relaţia cu statele vecine în apărarea drepturilor noastre naţionale. Tăvălugul ucrainizării şcolilor româneşti continuă cu acceptul tacit al instituţiilor şi partidelor din România”, a adăugat Tărâţeanu.

Poetul a subliniat că există trei forme de deznaţionalizare: prin descentralizare, prin optimizarea şcolilor şi prin lipsa de perspectivă a limbii române, care înseamnă covingerea părinţilor să-şi dea copii la şcolile ucrainene pentru ca apoi să-şi găsească un loc de muncă.

Tărâţeanu a mai arătat cum în prezent liderii comunităţii româneşti din Cernăuţi încearcă să oprească închiderea şcolilor cu predare în limba română prin procese în justiţie.

Şi Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei naţional-culturale ”Basarabia” a românilor din regiunea Odessa, a arătat că practicile sovietice de divizare a învăţământului din Ucraina în limbă moldovenească şi română continuă. În regiune mai funcţionează doar 5 şcoli cu predare în limba română, din 18, iar statul român nu ia atitudine.

Românii din Serbia se simt abandonaţi

Noi suntem astăzi lăsaţi singuri de România. Nu mai sperăm şi nu mai aşteptăm nimic din partea României. De ani de zile ONG-urile din Serbia de răsărit nu sunt finanţate. Sunt finanţate organizaţii făcute de Securitatea sârbă. Sunt organizaţii sprijinite cu bani grei din bugetul României, care nu dau rezultate.

Şi românii din Serbia, din Timoc şi Voivodina, se simt abandonaţi şi nu-şi mai pun nicio speranţă în ajutorul venit din partea autorităţilor române.

”Românii din Timoc nu au niciun drept, nici şcoli, nici biserici, nici media. Pe lângă faptul că statul român nu face nimic pentru noi, diplomaţii români trimişi în Serbia ne-au făcut mari probleme. Ei vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe”, a explicat Predrag Balasevici, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia, Ariadne Filum.

Liderul Partidului Neamului Românesc a cerut din nou autorităţilor române să-i revoce pe consulul de la Zaicear şi pe ambasador.

El a arătat că există şi complicităţi. ”Victor Ponta este prieten cu premierul sârb, dar ce a făcut pentru românii din Timoc? Fără şcoli, fără biserici nu ne putem păstra identitatea în Timoc. Sunt sprijinite doar asociaţiile create de Securitatea sârbă”, acuză liderul românilor timoceni.

”Noi suntem astăzi lăsaţi singuri de România. Nu mai sperăm şi nu mai aşteptăm nimic din partea României. De ani de zile ONG-urile din Serbia de răsărit nu sunt finanţate. Sunt finanţate organizaţii făcute de Securitatea sârbă. Sunt organizaţii sprijinite cu bani grei din bugetul României, care nu dau rezultate”, a mai spus Balasevici.

El a subliniat că statul croat a condiţionat închiderea unor capitole de negociere ale aderării Serbiei cu UE de respectarea drepturilor minorităţilor, dar ”n-am văzut niciun demnitar român să vorbească despre drepturile românilor din Serbia şi să spună că nu este de acord să se deschidă capitolele de aderare despre drepturile minorităţilor”.

La rândul său, Daniel Magdu, preşedintele Comunităţii românilor din Serbia, a susţinut că ”DRRP nu există pentru românii de acolo, ba chiar pune piedici prin aprobarea proiectelor, dar cu întârzierea finanţării”.

În replică, ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a recunoscut că ”activitatea Departamentului lasă de dorit în ceea ce priveşte oamenii şi procedurile”, dar a arătat că în prezent are loc un concurs pentru ocuparea celor 15 posturi de execuţie cu oameni noi, cu contracte pe durată nedeterminată. În plus, va fi instituit un ciclu deschis de proiecte, care va înlocui procedura de finanţare o dată pe an din prezent.

Reamintim că la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului participă aproximativ 100 de cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, comunităţilor multietnice şi pluriconfesionale din ţară, precum şi membri ai societăţii civile, care vor dezbate problemele românilor din afara graniţelor, dar şi pe cele ale românilor din Harghita şi Covasna.

Tema evenimentului este ”Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, iar organizatorii acestei ediţii sunt Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al Primăriei şi Consiliului Local Voşlăbeni.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne