Rembrandt: "Singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor”
Rembrand autoportret (Wikimedia Commons)
Cei care au deschis astăzi pagina principală Google, au avut surpriza unui Doodle special: autoportretul pictorului Rembrandt Van Rijn.
Se împlinesc azi 407 ani de la naşterea pictorului care este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. A fost un maestru al tehnicii de clar-obscur şi despre care Élie Faure spunea că este "singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis" .
La 18 martie 1990, 13 tablouri ale unor pictori celebri au fost sustrase de la Muzeul Isabella Stewart Gardner, printre operele de artă aflându-se şi trei tablouri de Rembrandt, unul de Johannes Vermeer, trei de Edgar Degas şi unul de Edouard Manet, ele fiind evaluate la 500 de milioane de dolari.
FBI a anunţat luni că, după mulţi ani de mister, i-a "identificat pe autorii furtului, care fac parte dintr-o organizaţie criminală ce acţionează în statele Mid-Atlantic (New York, New Jersey şi Pennsylvania) şi în Noua-Anglie".
Agentul FBI Richard DesLauriers, a precizat într-o conferinţă de presă că "în anii care au urmat furtului, operele au fost transportate în Connecticut şi în regiunea Philadelphia"(…) unde ,în urmă cu circa 10 ani "unele dintre ele au fost propuse spre vânzare", el recunoscând însă faptul că FBI a pierdut de atunci urma acelor tablouri.
În aceeaşi conferinţă de presă, procurorul federal Carmen Ortiz, precizează posibilitatea unei "imunităţi" pentru aceia care vor ajuta autorităţile să regăsească tablourile amintind că "furtul s-a produs în urmă cu 23 de ani, iar infracţiunea s-a prescris".
Autorităţile americane au anunţat luni că autorii furtului comis din muzeul din Boston, au fost identificaţi şi au precizat, că hoţii nu vor fi daţi în judecată, întrucât identificarea este tardivă, iar pânzele nu au fost regăsite.
Pentru cei care nu ştiu foarte multe despre pictor, amintim că Rembrandt Harmenszoon van Rijn s-a născut la 15 iulie 1606 în Leiden, Amsterdam şi a murit la 4 octombrie 1669. Fostul pictor şi gravor olandez din secolul al XVII-lea este considerat drept unul din cei mai mari pictori din istoria artei, fiind celebru şi pentru desenele şi gravurile sale.
Ca origine, Rembrandt a fost fiul morarului Harmen Gerritzoon van Rijn şi al Corneliei Willemsdochter van Zuitbroecki, el fiind singurul dintre fraţi care învaţă să scrie şi să citească într-o şcoală latină.
În anul 1624, se perfecţionează în atelierul lui Pieterzoon Lastman din Amsterdam şi, deşi studiază la el numai timp de şase luni, Rembrandt preia de la Lastman stilul narativ, modul de reprezentare al stărilor sufleteşti la figurile înfăţişate, dar, mai ales, descoperă tehnica clarobscurului care l-a făcut celebru.
Începutul carierei este anul 1633, când Rembrandt se stabileşte la Amsterdam. Prin intermediul negustorului de artă Hendryck van Uylenburg, Rembrandt obţine o primă comandă importantă, „Lecţia de anatomie a doctorului Tulp”,lucrare cu care Rembrandt pătrunde în cercul marilor pictori olandezi. Comenzile se succed continuu, în special din partea familiilor bogate din Amsterdam, care îi comandă portrete. În 1634, stathouder-ul Henric Frederic îi comandă, tabloul intitulat „Patimile Domnului”.
Tabloul intitulat „Rondul de noapte”, este cel care îl aduce în culmea gloriei. Succesele sale în pictură sunt întunecate însă de moartea femeii iubite, pe care a eternizat-o de atâtea ori în tablourile sale.
Averea i se risipeşte, aşa încât, în ultima parte a vieţii, creditorii îl urmăresc tot mai insistent. În 1656 Rembrandt este ruinat. Colecţia sa de artă este scoasă la licitaţie şi vândută, operele îi sunt împrăştiate. Artistul continuă munca de creaţie, din această ultimă perioadă datând „ Sindicii postăvarilor” în 1662, o serie de autoportrete dar şi „ Logodnica evreică” din 1665.
Rembrandt se stinge din viaţă la 14 octombrie 1669 şi este înmormântat în Westerkerk, într-un mormânt nemarcat. Însă el nu s-a numărat printre geniile solitare şi neînţelese ale epocii sale el fiind un mentor pentru tinerii pictori care studiază în atelierul său. Elevii săi învaţă arta picturii copiind operele maestrului, ceea ce face ca în comerţul de artă să pătrundă "Rembrandt-uri false".
La începutul secolului al XX-lea, în cadrul unui program de cercetare iniţiat şi condus de specialişti olandezi, s-a constatat că, dacă iniţial erau atribuite lui Rembrandt circa o mie de lucrări, astăzi sunt considerate ca fiind opere autentice numai ceva mai mult de o treime din acestea.
Printre discipolii lui Rembrandt sunt de menţionat: Gerrit Dou 1613-1675, Govaert Flink 1615-1660 şi mai ales Cărel Fabritius 1622-1654 din Delft, fără îndoială cel mai talentat dintre elevii săi, dar care a murit de tânăr într-un accident.
