Recunoaşterea facială, depăşită: Pentagonul are laser ce identifică persoanele după bătăile inimii

Cu ajutorul laserului se poate recunoaşte o persoană la o distanţă de până la 200 de metri, cu o precizie de 95%. Metoda este mai eficientă decât sistemul de recunoaştere a feţei, deoarece ritmul cardiac nu poate fi camuflat
Jetson
Jetson (Ms. Tech)

Identificarea persoanelor prin date biometrice devine din ce în ce mai sofisticată. În prezent, ultimul capitol al acestei căi evolutive este scris de Pentagon cu Jetson, un laser cu infraroşu care identifică persoanele de la distanţă prin intermediul bătăilor inimii, a relatat Army Technology luni 1 iulie.

Dispozitivul a fost dezvoltat şi testat de compania Ideal Innovations, o companie specializată în producţia de tehnologii biometrice care colaborează cu Departamentul Apărării al SUA şi a fost menţionat printre proiectele încheiate în raportul anual al Combating Terrorism Technical Support Office (Cttso), birou conectat la Pentagon. Cu toate acestea, nu s-a specificat dacă laserul este folosit deja de către forţele armate americane.

Pe baza informaţiilor furnizate de biroul guvernamental şi compania de dezvoltatori, Jetson reuşeşte să detecteze ritmul cardiac până la o distanţă de 200 de metri cu o precizie de 95%, chiar şi prin haine. Aparatul detectează mai întâi micro-mişcările create de pulsaţiile de pe piele şi apoi, datorită algoritmilor dezvoltaţi ad hoc, compară datele achiziţionate cu cele prezente într-o bază de date.

Punctul forte

Diferenţa dintre această tehnologie biometrică şi celelalte, cum ar fi recunoaşterea facială, nu este un aspect secundar: datele pe care se bazează nu sunt numai unice pentru fiecare persoană, dar nici măcar nu pot fi camuflate. "A fi capabili să distingem bătăile inimii – se citeşte în documentul Cttso - oferă date suplimentare pentru identificarea persoanei atunci când celelalte metode biometrice nu sunt suficiente".

În acest sens, Jetson ar putea completa elementele recunoaşterii faciale, care este cea mai utilizată metodă biometrică la distanţă de către armată, atunci când identificarea unui subiect nu poat fi efectuată din cauza condiţiilor nefavorabile de mediu, cum ar fi iluminarea slabă, sau a neclarităţii aspectului feţei, ca urmare a prezenţei bărbii sau a ochelarilor de soare.

Limitele prototipului

Dar acesta este un prototip, astfel încât tehnologia are încă puncte slabe. În primul rând, nu funcţionează dacă individul poartă haine groase, cum ar fi cele de iarnă. Pentru a strânge informaţiile necesare, laserul are nevoie de cel puţin 30 de secunde şi nu de cinci, aşa cum a fost specificat în raportul anual din 2017, când proiectul era încă printre cele în curs. Aceasta înseamnă că un rezultat optim poate fi obţinut numai dacă subiectul nu se mişcă sau nu este aşezat. Un scenariu oarecum limitativ atunci când se iau în considerare operaţiunile militare. În cele din urmă, eficienţa depinde şi de calitatea şi cantitatea de informaţii introduse în baza de date relative la bătăile inimii.

Scenarii viitoare

Potrivit revistei Technology Review, revista Institutului de Tehnologie din Massachusetts, în viitor laserul ar putea fi folosit în domeniul medical. "Un doctor – se menţionează în articolul care prezintă proiectul - ar putea scana aritmii şi alte afecţiuni de la distanţă, sau spitalele ar putea monitoriza starea pacienţilor fără a fi nevoie să-i conecteze la maşini". Cu toate acestea, posibilitatea ca o astfel de tehnologie să poată fi folosită în locuri publice în viitor este îngrijorătoare, aşa cum se întâmplă deja cu recunoaşterea facială. Deşi Jetson are încă dificultăţi în identificarea persoanelor în mişcare, creatorii săi lucrează pentru a-i îmbunătăţi capabilităţile.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință