Raportul Amnesty International 2012: Călăul loveşte în 21 de ţări cu 682 de execuţii

Amnesty International a făcut cunoscut miercuri raportul său privind pedeapsa cu moartea şi execuţiile în 2012, după cum relatează presa italiană.

China, Iran, Irak, Arabia şi Yemen sunt printre primii în ceea ce priveşte ferocitatea penală iar cifrele publicate nu includ miile de execuţii care se crede că au avut loc în China, dar pe care Beijing-ul le ţine secrete.

Anul trecut s-a văzut o reluare a execuţiilor în ţări în care de mult timp nu se recurgea la pedeapsa cu moartea, cum ar fi Gambia, Japonia, India şi Pakistan; totodată, o creştere alarmantă a numărului execuţiilor s-a constatat în Irak. Folosirea pedepsei cu moartea continuă să fie totuşi limitată la un grup izolat de ţări.

Datele reale comunicate de Amnesty precizează că în 2012 au existat execuţii în doar 21 de ţări, aproape acelaşi număr ca în 2011, dar numărul execuţiilor este în scădere faţă de acum un deceniu (28 de ţări în 2003). Amnesty Internaţional a fost informată de 682 de execuţii, cu două în plus faţă de 2011 şi 1722 condamnări la moarte în 58 de ţări, comparativ cu 1923 în 63 de ţări anul trecut.

Problema China: Totuşi, aceste cifre nu includ miile de execuţii care Amnesty Internaţional reţine că au avut loc în China - unde datele referitoare la pedeapsa cu moartea sunt ţinute secrete. "Paşii înapoi pe care i-am văzut din nou în unele ţări a fost dezamăgitor, dar nu a schimbat tendinţa de a se renunţa la folosirea pedepsei cu moartea, acesta fiind un lucru de domeniul trecutului – a declarat Salil Shetty, secretarul general al Amnesty International. În lume doar o ţară din 10 continuă să aplice pedeapsa cu moartea dar liderii lor ar trebui să se întrebe de ce încă se aplică o pedeapsă crudă şi inumană pe care restul lumii a abandonat-o".

Primele cinci ţări în care au existat execuţii în 2012, sunt, în ordine, China, Iran, Irak, Arabia Saudită şi Statele Unite ale Americii, urmate de Yemen. Metodele de execuţie au inclus spânzurătoarea, decapitarea, împuşcarea şi injecţia letală. În Arabia Saudită, corpul unui bărbat decapitat a fost mai târziu răstignit. Infracţiunile pentru care în 2012 au fost efectuate condamnări la moarte au inclus, de asemenea, apostazie, crime non-violente legate de droguri şi de tip economic, dar, de asemenea, blasfemie şi adulter, care în niciun caz nu ar trebui să fie considerată o infracţiune.

Regiunea Asia-Pacific a fost scena unor eşecuri dezamăgitoare: India, Japonia şi Pakistan au reluat execuţii după o perioadă lungă de timp. În luna noiembrie, în India a fost executat prin spânzurătoare, pentru prima dată din 2004, unul dintre oamenii implicaţi în atentatele de la Mumbai din 2008, Ajmal Kasab. În Japonia, după 20 de luni fără execuţii, trei prizonieri condamnaţi la moarte au fost spânzuraţi în luna martie, urmaţi de un al patrulea la sfârşitul anului.

În afară de China, în Asia de Sud-Est au fost văzute evoluţii pozitive. Vietnam nu a efectuat nicio condamnare, în timp ce Singapore a făcut un moratoriu asupra pedepsei cu moartea şi Mongolia a ratificat un tratat internaţional major unde se angajează la abolirea acesteia. Zona din Oceanul Pacific a continuat să fie un spaţiu practic liber de pedeapsa cu moartea.

În ciuda evoluţiilor pozitive din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, folosirea pedepsei cu moartea a rămas o sursă de mare îngrijorare. În Arabia Saudită, Iran, Irak şi Yemen a fost menţinut un nivel deosebit de ridicat: 99 la sută din execuţiile efectuate în regiune au avut loc în aceste patru ţări. În special, a existat o creştere alarmantă a numărului execuţiilor în Irak, unde au fost omorâte cel puţin 129 de persoane, aproape dublu faţă de cele 68 din 2011. Iranul încă o dată s-a plasat după China prin numărul de execuţii. Autorităţile au făcut cunoscute oficial 314 execuţii, dar numărul real este cu siguranţă mult mai mare. Datorită conflictului din Siria a fost imposibil de a determina dacă au existat execuţii în ţară.

În America, în 2012 Statele Unite a rămas singura ţară care a menţinut acelaşi număr de execuţii înregistrate, 43, ca în 2011, dar acestea au avut loc în nouă state în loc de 13. În aprilie, Connecticut a devenit al 17-lea stat care a abolit pedeapsa cu moartea, în timp ce în luna noiembrie, în California, un referendum cu privire la eliminarea pedepsei cu moartea nu a avut succes. n Caraibe nu a avut loc nicio execuţie, deşi în trei din cele 12 ţări din zonă au fost emise 12 condamnări la moarte.

Africa Sub-Sahariană a făcut un progres prin Benin în ceea ce priveşte legislaţia de abolire a pedepsei cu moartea din legislaţia sa. Guvernul ghanez a acceptat recomandarea de a aboli pedeapsa cu moartea, prin noua Constituţie. În Sierra Leone, există mai mulţi prizonieri condamnaţi la moarte.

Cu toate acestea, condamnările la moarte în această regiune au crescut substanţial din 2011 în 2012, din cauza numărului foarte mare înregistrat în Sudan şi Gambia.

În Gambia, după aproape 30 de ani, au fost condamnate la moarte nouă persoane.

În urma protestelor internaţionale, preşedintele Yahya Jammeh a anunţat un moratoriu "condiţionat" privind execuţiile, care va fi ''în mod automat anulat" în cazul în care rata criminalităţii va scădea. În Sudan au fost cel puţin 19 execuţii şi 199 de condamnări la moarte.

Bielorusia a continuat să fie singura ţară din regiunea Europa - Asia Centrală unde încă se efectuează execuţii, dar în formă secretă. Au fost omorâte cel puţin trei persoane. Letonia a fost a 97–a ţară din lume care a abolit pedeapsa cu moartea pentru toate infracţiunile.

Un argument foarte des folosit de către susţinătorii pedepsei cu moartea este că acţionează ca un factor de descurajare împotriva crimei. Cu toate acestea, un studiu major publicat în SUA în 2012 a concluzionat că argumentul de descurajare nu poate fi folosit pentru a justifica pedeapsa cu moartea. "Guvernele care încă mai folosesc pedeapsa cu moartea nu au nicio scuză. Mai mult, nu există nicio dovadă care să sugereze că pedeapsa cu moartea ar fi un factor de descurajare împotriva criminalităţii, a spus Shetty. Amnesty International este împotriva pedepsei cu moartea în toate cazurile, fără excepţie, indiferent de natura sau circumstanţele infracţiunii, vina, inocenţa sau alte caracteristici ale individului, indiferent de metoda utilizată de către stat pentru a efectua execuţiile. Pedeapsa cu moartea neagă dreptul la viaţă şi este cea mai crudă, inumană şi degradantă.