PSD-ALDE-UDMR, poziţie clară: Persoanele condamnate penal pot candida la Preşedinţie
Reprezentanţii PSD, ALDE şi UDMR din Comisia juridică a Senatului nu văd nicio problemă cu o eventuală candidatură la Preşedinţie a persoanelor condamnate penal.
Liviu Dragnea (Eugen Horoiu/Epoch Times)
PSD-ALDE-UDMR au decis în Comisia juridică a Senatului că persoanele condamnate penal - în mod definitiv - pot candida la Preşedinţia României, a atras atenţia luni, pe pagina sa de Facebook, liberalul Daniel Fenechiu.
S-au înregistrat şapte voturi "pentru" şi patru "împotriva" proiectului de lege - semnat de mai mulţi parlamentari PNL şi USR - care viza modificarea şi completarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.
"În afară de mine au votat pentru iniţiativa PNL-USR, care prevedea că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la Preşedinţia României, Alina Gorghiu şi Iancu Caracota - PNL şi George Edward Dircă - USR", a punctat Daniel Fenechiu.
În expunerea de motive, parlamentarii de la PNL şi USR au remarcat că, în lumina deciziei Curţii Constituţionale privind Legea 90/2001 care le interzice persoanelor condamante definitiv să facă parte din Guvernul României, este imperios necesar ca legislaţia română să aibă astfel de prevederi şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a candida la funcţia de preşedinte al României.
"Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat. Parlamentul are obligaţia de a respecta principiile constituţionale şi de a pune în acord legislaţia cu deciziile CCR", au argumentat iniţiatorii.
În acest sens, cei de la PNL şi USR susţin că proiectul lor de lege "vine în întâmpinarea dorinţei legitime a cetăţenilor României de a fi reprezentaţi de persoane fără probleme penale şi astfel de a face un pas înainte în lupta împotriva corupţiei".
În lumina deciziei Curţii Constituţionale, care a găsit ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90/2001 şi care astfel interzice persoanelor condamante definitivă să facă parte din Guvernul României, este imperios necesar ca legislaţia română să aibă astfel de prevederi şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a candida la funcţia de preşedinte al României.
Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu curpinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au resitrcţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice top de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Austraşia etc.
Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinânde celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţioonale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat. Parlamentul are obluigaţia de a respecta principiile constituţionale şi de a pune în acord legislaţia cu deciziile CCR.
În acest sens, preznta propunere legislativă vine în întâmpinarea dorinţei legitime a cetăţenilor Românioei de a fi reprezentaţi de persoane4 fără probleme penale şi astfel de a face un pas înainte în lupta împotriva corupţiei.
