Protestele din Turcia faţă de arestarea primarului Istanbulului se transformă în "luptă pentru democraţie"

Când demonstranţii s-au adunat la Primăria Istanbulului săptămâna trecută, revoltaţi de arestarea primarului Ekrem Imamoglu, Azra, în vârstă de 26 de ani, a declarat că, iniţial, i-a fost prea teamă să sfideze interdicţia privind adunările, potrivit The Guardian. Dar, pe măsură ce protestele s-au extins în campusurile universitare şi în oraşele din întreaga Turcie, nu a mai putut rezista şi s-a alăturat.

„Am văzut scânteia din ochii oamenilor şi entuziasmul de pe feţele lor şi am decis că trebuie să vin aici”, a spus ea cu un zâmbet, aflându-se printre zecile de mii de persoane care au sfidat interdicţia de întrunire şi au umplut străzile din jurul primăriei vineri seara.

În ciuda mulţimii, Azra s-a temut de represalii şi a refuzat să îşi dea numele complet. Mulţi demonstranţi erau mascaţi în încercarea de a sfida tehnologia de recunoaştere facială şi se temeau de gazele lacrimogene sau spray-urile cu piper folosite uneori de poliţie. Alţii zâmbeau şi îşi făceau selfie-uri pentru a sărbători, în timp ce focurile de artificii luminau cerul nopţii.

Arestarea primarului celui mai mare oraş din Turcia într-un raid în zori, săptămâna trecută, a fost un moment decisiv în îndepărtarea prelungită a ţării de democraţie. Opozanţii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan se tem că aceasta este o mişcare de marginalizare a singurului candidat capabil să-l învingă în viitoarele alegeri, preconizate pentru 2028.

La începutul zilei de duminică, procurorii au solicitat arestarea oficială şi închiderea în aşteptarea procesului lui Imamoglu, care a fost reţinut. Sâmbătă, au izbucnit în Istanbul proteste în sprijinul primarului, cu manifestanţi care au aruncat rachete de semnalizare şi pietre asupra poliţiei, care a răspuns cu spray cu piper, în timp ce în capitala Ankara poliţia a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene asupra demonstranţilor.

Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a declarat că 323 de persoane au fost reţinute în urma protestelor de sâmbătă seara.

„Nu va exista nicio toleranţă pentru cei care încearcă să încalce ordinea socială, să ameninţe pacea şi securitatea poporului şi să urmărească haosul şi provocarea”, a declarat el anterior.

În cursul săptămânii, Imamoglu şi alte peste 100 de persoane, inclusiv funcţionari municipali şi directorul firmei de construcţii a primarului, au primit ordine de reţinere şi au fost acuzaţi de deturnare de fonduri şi corupţie - acuzaţii pe care primarul le neagă. De asemenea, acesta neagă acuzaţiile de terorism care i-au fost aduse pentru colaborarea cu o coaliţie politică de stânga înainte de alegerile locale de anul trecut, care au înregistrat pierderi majore pentru Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) al lui Erdogan.

Ministrul Justiţiei, Yılmaz Tunç, a încercat să respingă orice suspiciune că acuzaţiile împotriva lui Imamoglu şi a altor persoane din Partidul Republican al Poporului (CHP), aflat în opoziţie, au fost politizate.

„Încercarea de a asocia anchetele şi cazurile judiciare cu preşedintele nostru este, cel puţin, un act de îndrăzneală şi iresponsabilitate”, a spus el.

În câteva zile, ceea ce a început ca proteste faţă de reţinerea lui Imamoglu s-a transformat în ceva mai mult.

„Acest lucru este mai important decât Imamoglu. Este vorba despre o luptă pentru democraţie, lege şi drepturi egale”, a spus Azra, în timp ce demonstranţii se adunau în jurul ei.

Preşedintele turc încearcă de mult timp să recâştige Istanbulul de sub controlul opoziţiei, alimentând bucuria protestatarilor de a sfida interdicţia privind adunările în oraşul unde Erdoğan şi-a început cariera politică ca primar. Stând în faţa unei staţii de metrou, în timp ce sute de oameni entuziasmaţi inundau străzile, scandând lozinci anti-guvernamentale şi bătând în scările rulante, o altă protestatară, pe nume Diler, a numit demonstraţiile „un răspuns la presiunea care s-a acumulat de-a lungul anilor”.

„Există probleme cu economia, cu educaţia, cu sistemul de sănătate. Ne-am săturat de acest guvern”, a spus ea, făcând aluzie la criza economică ce a dus la creşterea costului vieţii.

Susţinătorii primarului au declarat că 300.000 de persoane s-au alăturat demonstraţiei din Istanbul vineri seara, în timp ce înregistrările video au arătat protestatari ieşind în stradă şi ciocnindu-se cu poliţia în marile oraşe din ţară. Ministrul turc de Interne, Ali Yerlikaya, a declarat că 343 de persoane au fost reţinute în nouă oraşe după ce au luat parte la demonstraţii.

Autorităţile turce şi-au intensificat încercările de a înăbuşi protestele în creştere, inclusiv blocând traficul pe două poduri care duc la Primăria din Istanbul şi blocând mai multe străzi din apropiere cu poliţie antirevoltă.

Erdoğan şi-a exprimat nemulţumirea tot mai mare faţă de apelurile la protest lansate de liderul opoziţiei, spunând: „Turcia nu este o ţară care va fi în stradă – nu se va preda terorismului de stradă.”

În ciuda indignării interne faţă de reţinerea lui Imamoglu, reacţia internaţională a rămas tăcută. Cea mai clară reacţie a fost de natură financiară, estimându-se că banca centrală turcă a cheltuit o sumă record de 11,5 miliarde USD pentru a susţine lira a doua zi după arestarea lui Imamoglu, în timp ce investitorii fugeau, iar valoarea monedei se prăbuşea.

Reacţiile din alte părţi au fost mult mai puţin semnificative. Un purtător de cuvânt al Secretarului General al ONU a declarat că speră că „vor fi respectate regulile normale pentru un proces corect”, în timp ce purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, a declarat că Washingtonul „nu va comenta procesele decizionale interne ale unei alte ţări”.

Preşedintele american Donald Trump şi Erdogan au vorbit la telefon cu doar câteva zile înainte de arestarea lui Imamoglu, în contextul în care liderul turc doreşte o întâlnire la Casa Albă în următoarele luni.

Steve Witkoff, trimisul SUA pentru Orientul Mijlociu, a declarat într-un interviu acordat controversatului Tucker Carlson că discuţia dintre Trump şi Erdogan a fost „transformatoare”, adăugând: „Cred că există o mulţime de veşti bune şi pozitive care vin din Turcia chiar acum”.

„Climatul internaţional îl face pe Erdogan să se simtă foarte încrezător. Preşedintele Statelor Unite subminează democraţia acolo, ceea ce înseamnă că SUA se uită în interior. Pur şi simplu nu-i pasă ce le fac alţi autocraţi străini oamenilor lor. Aceste lucruri au un impact real asupra unui climat global în care autocraţii cred că pot face orice doresc”, a declarat Gönül Tol, analist la Middle East Institute, cu sediul la Washington.

Liderii europeni care anterior îl criticau rapid pe Erdogan, cum ar fi preşedintele francez Emmanuel Macron, nu au exprimat încă obiecţii faţă de evenimentele din Turcia, în contextul în care se aşteaptă ca Ankara să furnizeze trupe de menţinere a păcii în Ucraina.

„Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă şi orientarea sa către Rusia în privinţa Ucrainei, europenii intră în panică şi încearcă să sporească apărarea. În acest climat în care Europa simte că trebuie să se apere singură împotriva Rusiei, se vorbeşte mai mult despre angajarea lui Erdogan”, a declarat Tol.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a devenit oficialul de cel mai înalt rang care a formulat critici, declarând că Turcia „trebuie să protejeze valorile democratice, în special drepturile oficialilor aleşi”.

Soner Cagaptay, un biograf al lui Erdogan şi analist la Washington Institute for Near East Policy, a afirmat că astfel de declaraţii nu sunt de natură să determine o schimbare în politică.

„Este puţin probabil să urmeze acţiuni semnificative; nu vor exista sancţiuni sau anularea invitaţiilor la summituri adresate lui Erdogan, sau refuzul de a include Turcia în planificarea viitoare. Nu vor exista repercusiuni concrete, din cauza modului în care Turcia s-a poziţionat în această nouă arenă globală ca o putere importantă”, a spus el.

Se aşteaptă ca CHP să meargă mai departe cu declararea lui Imamoglu drept candidatul său la preşedinţie în acest weekend, după un vot primar simbolic. Cei din faţa primăriei au insistat ca primarul Istanbulului să rămână candidatul opoziţiei, chiar dacă acest lucru ar însemna să fugă din închisoare.

Cagaptay a declarat că, în ciuda lipsei criticilor internaţionale, eforturile de a-l anula pe Imamoglu s-ar putea întoarce împotriva sa. Erdogan a fost închis pentru scurt timp în anii 1990, în timp ce era primar al Istanbulului, ceea ce i-a galvanizat sprijinul şi i-a alimentat candidatura pentru politica naţională.

„A intrat în închisoare ca primar şi a ieşit ca erou naţional. Erdogan mizează pe faptul că acest lucru nu se va întâmpla [acum] datorită acaparării statului, controlului său asupra instituţiilor şi mass-media şi nu este îngrijorat de criticile internaţionale”, a declarat Cagaptay.