Problema recuperării tezaurului României de la ruşi, discutată în 2013. Care a fost recomandarea CE

.
. (Daniel Roxin)

Problema recuperării tezaurului României care a fost predat ruşilor, în timpul celui de al doilea război mondial, a rămas pe agenda oficialilor români şi urmează să fie discutată şi în 2013. Aşa s-a stabilit miercuri, la reuniunea de la Moscova a copreşedinţilor Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale. Ei au decis elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat la următoarea reuniune care va avea loc în luna martie 2013.

"La data de 24 octombrie 2012, a avut loc la Moscova întâlnirea copreşedinţilor Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. Cu ocazia acestei reuniuni, s-a făcut o evaluare a activităţilor desfăşurate în cadrul Comisiei Comune, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni. De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca următoarea întâlnire a Comisiei Comune să aibă loc în România în luna martie 2013", se arată într-un comunicat al Ministerul Afacerilor Externe.

Adunarea Parlamentară a Consiliului European a adoptat recent o rezoluţie prin care se cere autorităţilor ruse să continue negocierile cu România pentru returnarea bunurilor care i se cuvin.

"Îndemnul forului parlamentar al Consiliului Europei de a continua eforturile în plan bilateral pe această temă vine în întâmpinarea demersurilor părţii române şi a activităţii complexe desfăşurate la nivelul experţilor Comisiei comune de la convenirea, cu partea rusă, a acestui format de dialog. Problema Tezaurului României s-a aflat şi se află constant în atenţia autorităţilor române şi în dialogul cu partea rusă", se menţionează în comunicatul MAE.

Reacţia oficialilor ruşi

Pe de altă parte, oficialităţile ruse nu s-au arătat foarte dornice să restituie tezaurul României şi au subliniat recent că acest subiect nu mai este de actualitate, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexander Lukaşevici. ”Parlamentarii români nu pentru prima dată încearcă să internaţionalizeze subiectul care demult şi-a pierdut din actualitate. Considerăm că încercările de a dezgropa trecutul, în condiţiile actuale sunt contraproductive şi pot trezi doar emoţii inutile, distrage atenţia de la deciziile cu adevărat importante privind aspecte specifice ale cooperării bilaterale”, a declarat Alexandr Lukaşevici.

Oficialii români s-au declarat mulţumiţi de rezoluţia APCE, iar ministrul Titus Corlăţean a declarat că subiectul ”ne interesează în mod direct, ne preocupă şi prin intermediul structurii special constituite, acelei comisii mixte existente în baza Tratatului politic bilateral încheiat cu Federaţia Rusă".

”Rezultatul votului este o victorie pentru delegaţia României, în condiţiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidenţiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federaţia Rusă să soluţioneze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăţilor şi valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre, urmând ca, în conformitate cu cel de-al doilea amendament depus, în cazul în care nu îşi îndeplineşte pe deplin aceste obligaţii, Federaţia Rusă să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei”, a afirmat senatorul Viorel Badea, unul dintre iniţiatorii cererii de reluare a negocierilor pe tema tezaurului.

Povestea tezaurului

Tezaurul României a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial. Este vorba despre obiecte de patrimoniu şi 91,2 tone de aur, evaluate în prezent la 3,2 miliarde de euro, sub formă de monede de aur şi lingouri. Bunurile de valoare ale României au fost transportate în Rusia pentru a fi protejate de germani care ocupaseră o parte din România şi puteau intra şi în posesia tezaurului.

După Revoluţia bolşevică din 1917, noua putere din Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat restituirea integrală a acestuia. Nici în anii următori ruşii nu au mai fost de acord să înapoieze României tot ce au primit.

Autorităţile române au mai încercat, în câteva rânduri, să negocieze restituirea tezaurului, dar fără succes. Guvernatorii BNR s-au angajat să nu renunţe la misiunea recuperării tezaurului, după cum a precizat Mugur Isărescu.

Misiunea BNR

"După ce am fost numit guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului. În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la guvernator la guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur", a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Din tezaurul trimis la ruşi făcea parte şi cel al BNR, precum şi bunuri care aparţineau unor bănci româneşti private, societăţi comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii şi arhive.

O parte din bunuri au fost restituite, în trei tranşe, în anii 1935, 1956 şi 2008, însă cea mai mare parte a tezaurului a rămas în Rusia, conform wikipedia.ro. Românii au încercat şi după Revoluţia din 1989 să recupereze tezaurul, iar ambasadorul Traian Chebeleu a fost trimis la Moscova, an 1994, pentru a solicita găsirea unei soluţii de rezolvare a problemei Tezaurului României. Noua conducere a Rusiei a răspuns, la acea vreme, că „pentru Rusia, aşa zisa problemă a Tezaurului românesc depozitat la Moscova nu mai există”.