Ponta, despre regionalizare: Regiunile pot fi mult mai eficiente decât un guvern central în legătură cu absorbţia fondurilor UE

Dezbatere pe tema regionalizării la Academia Română. În imagine, Victor Ponta, în prim plan, Păun I. Otiman, Crin Antonescu şi, Ionel Haiduc, în plan secund.
Dezbatere pe tema regionalizării la Academia Română. În imagine, Victor Ponta, în prim plan, Păun I. Otiman, Crin Antonescu şi, Ionel Haiduc, în plan secund. (Epoch Times România)

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, în cadrul dezbaterii pe tema regionalizării ce a avut loc la Academia Română, că "regiunile pot să fie mult mai eficiente decât un guvern central în legătură cu absorbţia fondurilor europene". Totodată, şeful Executivului a precizat că guvernul va fi mai eficient dacă va ceda o mare parte din atribuţii către regiuni, după ce va fi finalizat procesul de regionalizare.

"Sunt unul dintre premierii care cred că Guvernul are prea multe atribuţii şi ca un guvern mai suplu, mai eficient trebuie să cedeze o parte importantă din aceste atribuţii către regiuni, municipii, oraşe. Eu mă confrunt zilnic cu această supracentralizare. Statul român s-a supracentralizat în ultimii ani. Organizarea în regiuni va asigura o mai mare putere financiară. Marea problemă a municipiilor, comunelor este slăbiciunea financiară. Trebuie să vină Guvernul să dea împrumuturi, să finanţeze. Ideea de credit bancar este una înrobitoare. Regiunile pot să fie mult mai eficiente decât un guvern central în legătură cu absorbţia fondurilor europene", a explicat Victor Ponta.

Victor Ponta: Regionalizarea va avea un impact pozitiv asupra Justiţiei

Premierul Victor Ponta a precizat că regionalizarea va avea efecte pozitive asupra Justiţiei, al cărei sistem este "supracentralizat".

"Problema Justiţiei este un sistem supercentralizat, aproape toate procesele se termină la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), ar trebui să se termine la Curţile de Apel, care ar trebui să fie pe regiuni. Cred că organizarea Justiţiei trebuie să meargă mână în mână cu regionalizarea. La nivel regional, Curţile de Apel trebuie să finalizeze mare parte din proceduri, la un nivel mai eficient şi mai puţin costisitor pentru cetăţeni", a afirmat primul ministru.

Victor Ponta a evidenţiat faptul că regionalizarea României nu este solicitată de Comisia Europeană sau de Uniunea Europeană (UE), dar că această idee este salutată de către oficialii de la Bruxelles.

"Nu ne este cerută regionalizarea de către Comisia Europeană sau UE, dar este salutată această idee. Vicepremierul Liviu Dragnea vă poate confirma, este o idee salutată de partenerii europeni. Capacitatea instituţiilor de absorbţie a fondurilor europene va creşte. Cele mai eficiente instituţii în înscrierea de proiecte au fost autorităţile locale. Cred că Programul Operaţional Regional este singurul la care proiectele depăşesc anvelopa pusă la dispoziţie, oamenii pot să vadă drumuri, canalizări, şosele", a subliniat şeful Guvernului.

Un alt argument folosit de Ponta pentru regionalizare a fost acela că acest proces va scoate România din "subdezvoltarea administrativă".

"Cred că o dezvoltare regională a României va ajuta ţara să iasă din acel tip de subdezvoltare administrativă şi de birocraţie din care nu ştiu dacă am ieşit vreodată cu adevărat de la crearea României. De ce acum? Pentru că există o stabilitate politică importantă, pentru că există o criză economică, financiară, pentru că există acest stimulent important al fondurilor europene", a conchis Ponta.

Dragnea: Regionalizarea trebuie făcută în 2013. În noul exerciţiu financiar va fi imposibilă schimbarea structurii administrative

Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat marţi că regionalizarea României trebuie neapărat realizată în acest an, pentru că "după ce începe noul exerciţiu financiar 2014-2020" va fi "aproape imposibil să mai putem schimba actuala structură administrativă".

"De ce trebuie să facem regionalizarea în acest an? Este, va fi aproape imposibil ca, după ce începe noul exerciţiu financiar 2014-2020, să mai putem schimba actuala structură administrativă, pe baza căreia noi negociem în acest an Acordul de parteneriat şi să spunem, la mijlocul următoarei perioade de programare, că sistemul administrativ trebuie schimbat, pentru că atunci trebuie să începem un proces serios de reacreditare a tuturor instituţiilor şi structurilor din mecanismele de absorbţie a fondurilor europene", a afirmat Liviu Dragnea, în cadrul dezbaterii despre regionalizare de la Academia Română.

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a mai adăugat că regionalizarea nu va pune niciodată "sub semnul întrebării caracterul unitar al statului român".

"Nu se va pune problema niciodată ca o regiune adminstrativă sau un proces de regionalizare să pună sub semnul întrebării caracterul unitar al statului român. Nu trebuie să ne fie frică de lucrul acesta, pentru că transferul de competenţe către autorităţile locale înseamnă, de fapt, să ducem puterea mai aproape de oameni. Niciodată o instituţie judeţeană, care acum este condusă de la Bucureşti, unde conducerea este numită de la Bucureşti, nu va fi interesată de modul în care percep oamenii serviciile pe care ea le furnizează. Dacă le vom trece la consiliul judeţean sau la primărie, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor fi primii interesaţi ca oamenii să fie mulţumiţi, pentru ca ei vor avea acest instrument", a explicat vicepremierul.

Crin Antonescu: Riscul major al regionalizării este multiplicarea birocraţiei

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat marţi că riscul major cu care se confrunta proiectul regionalizării este legat de multiplicarea birocraţiei, de reactivarea "vechiului blestem al formelor fără fond" şi cufundarea dezbaterilor pe acest subiect în dispute "meschine".

"Riscurile cred că le simte, le prevede toată lumea. Primul risc major este activarea sau reactivarea vechiului blestem al formelor fără fond, dacă vom traversa elaborarea şi apoi aplicarea acestui proiect aşa, pentru că trebuie, aşa, pentru că e la modă, aşa, pentru că se întâmplă în toată Europa, aşa, pentru că am zis că trebuie să facem ceva şi trebuie să facem, cum stăm sub riscul, de atâtea ori, din păcate, dovedit real în istoria noastră, de a avea după această regionalizare mai multă pagubă decât profit, să multiplicăm o birocraţie pe care părem a o detesta în toate discursurile noastre, dar care de ani şi decenii nu încetează să supravieţuiască, să crească mai mare, mai sănătoasă, mai agresivă. Stăm sub riscul de a cufunda dezbaterea pe regionalizare în dispute minore, chiar meschine, de felul ce partid are mai mult de câştigat din asta, ce comunităţi locale, în cel mai bun caz, au de câştigat din asta, ce lideri de comunităţi locale mai câştigă sau mai urcă o treaptă în ierarhia complicată şi de atâtea ori ineficientă a puterii şi administraţiei din România", a declarat Crin Antonescu.

Liderul liberal a mai adăugat, la dezbaterea "Procesul de regionalizare şi descentralizare în România", organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în parteneriat cu Academia Română, că un alt risc al regionalizării este pierderea din vedere a echilibrului permanent care trebuie păstrat "între o descentralizare autentică, reală, eficientă, folositoare şi unitatea statală a României".

"Avem cu această descentralizare, reformă administrativă, de reaşezat într-o formulă modernă, eficientă, democratică un lanţ de comunităţi româneşti, fără a pierde nicio secundă din vedere comunitatea cea mare - România", a subliniat Antonescu.

Crin Antonescu a oferit şi soluţii pentru evitarea acestor riscuri, atunci când se va face procesul de regionalizare a României.

"Şi în legătură cu regionalizarea se confirmă faptul că răspunsurile corecte se dau la întrebări bine puse. Şi cred că întrebările bine puse sunt: De ce, cum, pentru cine? De ce facem regionalizarea? Cum o facem? Care sunt principiile şi ţintele ei exacte şi pentru cine? - aceasta poate este cea mai importantă întrebare dintre cele trei. Răspunsul corect la aceste întrebări ne poate feri de riscurile reale pe care un proiect de o asemenea amplitudine le prezintă şi răspunsul corect ne poate da şansa de a-i folosi oportunităţile", a explicat preşedintele PNL.

Totodată, preşedintele Senatului a mai declarat că la dezbaterile referitoare la regionalizare trebuie să fie prezenţi, pe lângă decidenţii politici, şi elita academică şi universitară, specialişti în diverse domenii şi reprezentanţi ai societăţii civile.

"Regionalizarea ca şi Constituţia sunt subiecte enorme, pe care nu doar şi poate nici în primul rând politicienii trebuie să le rezolve. Sunt subiecte, teme, proiecte care au ambiţii în profunzime, în sensul că afectează, fără excepţie până la urmă, viaţa fiecărui cetăţean al României şi au ambiţii în timp, în sensul că ambiţionează o durată rezonabilă oricum mai mare decât aceea a unui ciclu politic, a unei guvernări, a unei conjuncturi", a concluzionat Antonescu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne