Piaţa de vopsele îşi continuă declinul; estimările indică o scădere de 5%, la 210 mil. euro

Asociaţia Industriei Vopselelor din România (AIVR) estimează în acest an o scădere cu circa 5% a pieţei româneşti de vopsele, la 210 milioane euro, în condiţiile în care toţi producătorii înregistrează în prezent o reducere a marjei brute şi o erodare accentuată a nivelului de profitabilitate.

Piaţa românească de lacuri şi vopsele decorative a scăzut puternic în ultimii ani. Jucătorii din domeniu vorbeau în 2008 de o piaţă de peste 330 milioane euro, valoare care s-a redus treptat din cauza crizei economice, care a condus la o scădere foarte mare a consumului.

Reprezentanţii AIVR au declarat pentru Agenţia NewsIn că măsurile luate în acest an de producătorii din domeniu s-au legat de ajustarea ofertei la nivelul cererii, lucru care a condus la reduceri de capacităţi şi reorganizări de portofolii.

"Din 2009 producătorii de vopsele s-au confruntat cu o scăderea a producţiei din cauza declinului pieţei imobiliare, scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, reducerii activităţii industriale per ansamblu şi, nu în ultimul rând, din cauza reducerii investiţiilor guvernamentale în infrastructură. Criza materiiilor prime (derivate din petrol, minerale), generată de deficitul sporit al acestora pe fondul scăderii producţiei şi al creşterii cererii din partea statelor în curs de dezvoltare, a condus în ultimii ani la o majorare de circa 60-70% a preţurilor acestor materii prime. La acestea se adaugă şi evoluţia cursului leu/euro, având în vedere că cele mai multe materii prime provin din afara ţării. De asemenea, finanţarea capitalului de lucru devine o problemă majoră, ştiind faptul că piaţa de vopsele are un puternic caracter sezonier", au spus reprezentanţii Asociaţiei.

AIVR estimează în 2012 o creştere medie a preţurilor din sector de circa 5-10%, comparativ cu 2011

Cel puţin 50% din costurile finale ale producătorilor de lacuri şi vopsele sunt reprezentate de costurile legate de materia primă. AIVR susţine că această situaţie presează industria de vopsele să supravieţuiască între scăderea continuă a cererii pe de o parte, cu efect asupra nivelului de preţ, şi creşterea preţurilor materiilor prime, pe de altă parte.

"Producătorii de lacuri şi vopsele nu pot înlocui materiile prime care lipsesc sau cele care au înregistrat creşteri semnificative de preţ cu materii de calitate mai proastă, dar nici nu pot absorbi în totalitate asemenea creşteri, fiind obligaţi să transfere o parte din costuri către consumatorul final. Dacă coroborăm acest aspect cu deprecierea leului, estimăm în 2012 o creştere medie a preţurilor din sector de circa 5 -10% comparativ cu 2011", au precizat reprezentanţii AIVR.

Printre principalele măsuri care ar trebui să le ia autorităţile române pentru a stimula sectorul de lacuri şi vopsele, Asociaţia Industriei Vopselelor din România enumără: investiţii în infrastructură, alocarea de fonduri suplimentare pentru reabilitările termice, precum şi extinderea programului de achiziţii de locuinţe prin Prima Casă, prin garantarea creditului şi subvenţionarea dobânzii la renovările de locuinţe.

Potrivit estimărilor Asocieţiai, 10% din producţia totală se exportă, printre principalele ţări numărându-se Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. De asemenea, România importă lacuri şi vopsele din Germania, Italia, Olanda, Bulgaria şi Polonia.

În ceea ce priveşte consumul de vopsea (kg)cap de locuitor) la nivel naţional, reprezentanţii AIVR spun că România se situează, în continuare, pe ultimul loc în UE, media europeană fiind estimată la 15kg/cap de locuitor.

"Dacă luăm în considerare estimările din 2010 de circa 10 kg)cap de locuitor şi aplicăm corecţiile de scădere din ultimii ani, concluzia este că, în continuare, România se situează pe ultimul loc în UE, media europeană fiind estimată la 15 kg(cap de locuitor", a declarat reprezentantul AIVR.

Numărul firmelor producătoare din industria naţională de lacuri şi vopsele s-a redus cu 25%

"Declinul producţiei naţionale de lacuri şi vopsele comparativ cu 2008 (circa 50%) este evident. Au fost închise societăţi din categoria IMM-urilor şi reduse capacităţi de producţie cu implicaţiile aferente asupra forţei de muncă. Dacă ne referim strict la companiile care aveau declarat ca principal obiect de activitate fabricarea de lacuri si vopsele, în 2008 estimăm un număr de 125, iar în 2011 de 94, ceea ce înseamnă o reducere cu 25% a firmelor producătoare din industria naţională de lacuri şi vopsele.
În plus, datele postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice indică faptul că, din cei 94 de producători de lacuri şi vopsele, 30 (32%) au închis anul 2011 cu pierdere", potrivit Asociaţiei Industriei Vopselelor din România.

Referitor la numărul de angajaţi din sectorul producţiei de vopsele, estimările AIVR indică că acesta era în 2008 de circa 4.400, comparativ cu 3.300 în 2011. "Datele noastre nu includ salariaţii implicaţi în furnizarea de materii prime, distribuţie, transport, vânzare de lacuri şi vopsele şi, care la rândul lor, au fost afectaţi de scăderile din industria de vopsele", au conchis reprezentanţii AIVR.

Printre cele mai importante companii de pe piaţa românească de lacuri şi vopsele se numără Kober (deţinută de Aurel şi Mariana Kober), Policolor (fondurile de investiţii Reconstruction Ca­pital 2, Romanian Investment Fund şi Roma­nian Reconstructio), Fabryo Corporation (fondul suedez de investiţii Oresa Ventures), Deutek (fondul de investiţii Advent International SUA), Azur (subsidiară a ICC Industries Inc New York), Daw Benţa România (DAW Germania), Atlas Corporation (acţionar majoritar Chroma Holdings) sau Sarcom (Marinică şi Aurel Potop).

În septembrie 2012, doi dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa vopselelor şi tencuielilor decorative, Fabryo Corporation şi Atlas Corporation, au anunţat că acţionarii au ajuns la un acord cu privire la fuziunea operaţiunilor de materiale de construcţii ale celor două companii, încheierea tranzacţiei urmând să se realizeze după primirea avizului de la Consiliul Concurenţei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie