ONG-urile trag semnalul de alarmă. România în prag de infringement pe motiv de ineficienţă în reciclare (Video)

Conferinţă de presă pe tema stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane, 31 August 2015
Conferinţă de presă pe tema stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane, 31 August 2015 (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

În 2007, când a aderat la UE, România şi-a luat angajamentul să valorifice 50% din cantitatea de deşeuri pe care le colectează. Opt ani mai târziu, ţara noastră a ajuns să recupereze mai puţin de 5% din deşeurile menajere, condiţii în care riscă un infringement şi amenzi ce pot ajunge la 200.000 de euro pe zi. Aceşti bani vor fi suportaţi de la buget, cu alte cuvinte de cetăţeni, adică exact de cei care, în loc să-şi sorteze gunoiul menajer pe categorii, pentru a putea fi reciclat, îl aruncă de-a valma, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de interes, fie pentru că autorităţile nu le pun la dispoziţie logistica necesară.

În acest context, trei organizaţii neguvernamentale cu o vastă experienţă în acest domeniu - Institutul pentru Politici Publice (IPP), Liga Habitat şi Terra Mileniul III au lansat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, concluziile preliminare ale celei mai recente Analize naţionale asupra stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane - soluţii eficiente de politici publice pentru evitarea sancţionării României, încercând să tragă un semnal de alarmă asupra acestei realităţi îngrijorătoare şi să creeze cadrul identificării şi, ulterior, aplicării unor soluţii.

Analiza, realizată în toate cele 103 municipii din România, a fost axată pe subiectul colectării deşeurilor în domeniul urban - marele producător de deşeuri, iar concluziile sunt departe de a fi îmbucurătoare. Potrivit celor trei ONG-uri, la peste un an de la adoptarea legii salubrităţii şi a noilor angajamente clare privind asigurarea unui flux competitiv al deşeurilor reciclabile în cadrul noului exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, colectarea separată la populaţie în comunităţile urbane încă nu funcţionează.

Practic, conform ONG-urilor, la nivelul anului trecut, în România se recuperau mai puţin de 5% din deşeurile menajere. Mai mult, conform celor trei organizaţii, în 2014 încă existau localităţi unde gradul de acoperire cu serviciul de salubrizare era cuprins între 40 şi 70%. Cu alte cuvinte, procente semnificative din locuinţe, dar şi persoane juridice nu au contract cu societăţi de salubritate şi aruncă gunoiul pur si simplu.

În ceea ce priveşte colectarea şi valorificarea deşeurilor - subiectul propriu-zis al conferinţei, doar 17 din cele 103 municipii ale României colectau gunoiul pe 4 fracţii (hârtie, mase plastice, metal şi sticlă), 28 de localităţi colectau pe 3 fracţii în timp ce în restul localităţilor se colectează doar pe două fracţii sau, mai rău, gunoiul se aruncă de-a valma, a explicat Adrian Moraru de la Insititutul de Politici Publice.

Campion la pondere colectare separată din totalul deşeurilor colectate este oraşul Roman, cu un procent de 76%, urmat la distanţă mare de Târgu Mureş, cu 34%, în timp ce oraşul de pe locul 3, Câmpia Turzii, are un procent de abia 19%, a mai explicat Moraru. Paradoxal, între timp, 57% din respondenţii unui sondaj împărţit cetăţenilor ce locuiesc la bloc de LIGA HABITAT susţin că duc materiale reciclabile la recipienţi stradali destinaţi colectării separate.

Cum se face că, în aceste condiţii, gradul de valorificare a deşeurilor este undeva la 5% la nivel naţional? 68% dintre respondenţii sondajului împărţit de LIGA HABITAT consideră că lipsa de interes a cetăţenilor, urmată de insufiecienta informare a locuitorilor constituie principalele motive ale disfuncţionalităţii la blocuri. De asemenea, 50% din respondenţii sondajelor consideră că nu este eficient sistemul existent la asociaţiile de proprietari.

Potrivit IPP, Terra Mileniul III şi Ligii Habitat, problema este mult mai complexă. Între investiţiile locale în sistemul integrat al deşeurilor, nici acelea finalizate toate, şi implementarea de măsuri pentru co-interesarea populaţiei, se constată o diferenţă semnificativă. Campaniile de informare guvernamentale sunt inexistente sau de mică amploare şi fără mare impact, efortul în acest domeniu fiind lăsat pe umerii ONG-urilor.

Paradoxal sau nu, în condiţiile în care în România se vând anual în jur de 3 miliarde de recipiente sub formă de PET-uri, care PET-uri - ambalaje goale de apă, suc etc. - dacă ar fi presate, ar umple o coloană de tiruri din Bucureşti până la Braşov, populaţiei nu i s-a explicat niciodată ce avantaje ar decurge din implicarea în colectarea separată a deşeurilor în sensul valorificării acestora şi nici faptul că un infringement ne-ar ustura pe toţi la buzunar, ca să nu mai vorbim de impactul pe care modul în care sortăm, aruncăm şi valorificăm deşeurile îl are asupra mediului în care trăim.

Ce este de făcut?

În timp ce reprezentantul Gărzii de Mediu, Honorius Circa, prezent la conferinţa de presă, a susţinut că parte din rezolvarea problemei ţine de ONG-uri, care ar trebui să educe societatea civilă, astfel încât cetăţeanul să înţeleagă că trebuie să-şi sorteze gunoiul, la rândul lor, ONG-urile le-au amintit autorităţilor că educarea opiniei presupune resurse enorme, pe care societatea civilă nu le are, iar statul nu sprijină acest efort.

Potrivit preşedintelui LIGII HABITAT, pe lângă faptul că statul nu sprijină financiar ONG-urile, nu există nici coerenţă, nici consecvenţă în aplicarea legislaţiei în domeniu.

În Bucureşti, de exemplu, s-a încercat ideea unui preţ redus pentru ridicarea gunoiului atunci când acesta este selectat, dar s-a renunţat "pentru că în Capitală e haos cu gunoiul, e haos în sensul în care nu există o abordare integrată pe oraş a salubrizării şi s-a ajuns la situaţia în care fiecare ridică gunoiul de capul lui, în 7 oraşe (6 sectoare plus Primăria Generală)", a explicat Mereuţă.

O soluţie ar fi ridicarea gratuită a reciclabilului, au opinat atât Mereuţă cât şi reprezentantul ministerului Mediului la conferinţa de luni, Cosmin Teodoru.

"Ridicarea reciclabilului nu se plăteşte în nicio ţară civilizată, se plăteşte doar gunoiul menajer care nu se poate recupera", a declarat preşedintele Ligii Habitat, în timp ce Teodoru a explicat că nu este normal, atâta vreme cât plăteşti PET-ul, atunci când cumperi un produs să plăteşti şi a doua oară pentru ridicarea ambalajului gol.

O altă soluţie ar fi amenzile mai mari, crede Mereuţă. Astfel, dacă Garda de Mediu ar da 3 miliarde amendă dacă găseşte un PET la groapa de gunoi, cu siguranţă data viitoare administratorul gropii nu ar mai primi a doua oară gunoi neselectat.

La rândul lor, asociaţiile de proprietari ar trebui să conştientizeze că reciclabilele sunt o valoare şi să acţioneze în consecinţă, a opinat Violeta Alexandru, directorul IPP.

În viziunea lui Adrian Bădilă, de la Terra Mileniul III, nu soluţiile sunt problema, acestea fiind relativ uşor de identificat ci modul în care este abordată problema colectării selective.

"Soluţiile sunt simple, nu trebuie să le inventăm noi, le vedem în Elveţia, în Norvegia, în Germania, dar nu le putem aplica fiecare de capul lui. Fără un dialog serios, rezultatele vor fi pe bucăţele. (...) Se pune problema de calitatea vieţii cetăţenilor, indiferent dacă suntem miniştri sau ong-işti, problema ne afectează pe toţi. O abordare fracţionată, în care fiecare spune ce trebuie să facă cealaltă parte nu va da rezultate iar numai cifre seci s-ar putea să nu reprezinte date relevante", a declarat Bădilă, pledând pentru parteneriate între minister, administraţii publice locale şi ONG-urile care ar trebui să facă educaţie.

"Cum să facem o operaţiune de conştientizare fără bani? Dacă Ministerul Mediului, municipiile, consideră că e nevoie de conştientizare, atunci trebuie alocate şi resursele, pentru a creşte ponderea părţii de prevenire", a pus punctul pe i Bădilă.

În acest context, IPP şi partenerii săi solicită autorităţilor competente să evalueze realist situaţia şi să reacţioneze în consecinţă, astfel încât românii să nu se vadă în situaţia de a plăti miliarde de la buget penalităţi pentru respectarea unor obligaţii despre care, cei mai mulţi cetăţeni nu ştiu nimic, căci informaţia nici măcar nu a ajuns la ei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne