"Domnule Boc, nu ne ardeţi viitorul!" - ONG-urile se opun construirii unui incinerator la Cluj

Emil Boc
Emil Boc (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Alianţa Globală pentru Alternative la Incinerare (GAIA) şi Coaliţia pentru Justiţie Energetică din România – Energy Justice România, critică vehement declaraţiile primarului Emil Boc, legate de necesitatea construirii unui incinerator de deşeuri municipale şi asimilabile în oraşul Cluj Napoca, apărute în presă, miercuri 29 iulie.

“În şase luni de zile, avem investitori care sunt dispuşi să ne pună la dispoziţie un incinerator, cu condiţia să le dăm dreptul de a utiliza şi de a exploata gunoaiele minim zece ani.”, a declarat Emil Boc pentru Transilvania Reporter.

Potrivit ONG-urilor, afirmaţiile primarului vin în contextul în care, în data de 17 iulie, 12 organizaţii neguvernamentale locale au depus o petiţie la toate instituţiile locale şi judeţene competente, prin care ofereau soluţii pe termen lung la problema deşeurilor, cu impact pozitiv asupra întregului judeţ, arată Energy Justice România

"Toate instituţiile au răspuns pozitiv invitaţiei de a susţine petiţia şi implicit de a delega un reprezentant în cadrul Consiliului Consultativ propus de ONG-uri, mai puţin Primăria Municipiului Cluj Napoca, ceea ce ne dă de înţeles că primarul Emil Boc nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare, şi nu în interesul cetăţenilor, care vor fi grav afectaţi de construirea unui astfel de incinerator. Incineratoarele de deşeuri sunt cunoscute ca fiind adevărate fabrici de cancer şi cea mai mare sursă pentru producerea dioxinei, care în cantităţi foarte mici poate cauza defecte fetale şi genetice.", se mai precizează într-un comunicat făcut public de asociaţiile de mediu.

GAIA şi Energy Justice mai atrag atentia că "incinerarea deşeurilor este cea mai toxică, scumpă şi ineficientă metodă de a trata deşeurile şi de a produce energie. Ideea în sine este contradictorie, întrucât arderea înseamnă distrugere/risipă, asociată cu emisii toxice precum dioxine, metale grele şi furani, tehnologia actuală fiind departe de a elimina poluarea şi de a reutiliza eficient energia produsă prin ardere. Energia obţinută din arderea deşeurilor municipale este deosebit de poluantă, costisitoare, compromite politicile de prevenire a deşeurilor, a programelor de reciclare şi încurajează în schimb extragerea de resurse."

Incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar aceasta trebuie să fie depozitată tot în rampe de deşeuri. Această cenuşă este prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător şi nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) şi munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare, se mai precizează în comunicatul asociaţiilor.

Incineratoarele produc emisii extrem de toxice inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora precum dioxine clorinate şi bromate, furani, eteri bifenili policlorurati (PCB) şi polibrominati, naftalină policlorurata (PCN). O mare parte dintre aceste toxine permanente şi persistente sunt emise sub formă de nanoparticule. Dioxina -2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoasă substanţa generată de om.’’ susţine toxicologul Dr. Paul Connett, Profesor Emerit, Universitatea Saint Lawrence şi Director Executiv, American Environmental Health Studies Project (AEHSP).

Organizaţiile mai precizează că incineratoarele de ultimă generaţie sunt prevăzute cu dispozitive de control a poluării aerului, care captează o parte din poluanţi, însă nu le elimină. Se estimează că filtrele reţin numai 5% – 30% din cantitatea de particule foarte fine, mai mici de 2,5 microni sau nanoparticule. Poluanţii capturaţi sunt transferaţi la alte produse, determinând creşterea toxicităţii în deşeul în stare solidă, rezultat din incinerare şi reprezentat de cenuşă, zgură, funingine, nămolul de epurare, care sunt apoi eliberate în mediul înconjurător.

Opozanţii construirii unui incinerator la Cluj mai arată că, în numeroase ţări incineratoarele sunt percepute şi tratate din punct de vedere al acceptabilităţii lor şi măsurilor preventive similar cu centralele nuclearo-electrice. Mai mult, în ţări vestice precum Franţa – ţara incineratoarelor (127), ministrul mediului Segolene Royal a anunţat în 2014 că va stopa industria incineratoare, până în 2016, motivând că aceste tehnologii sunt soluţii depăşite în primul rând din cauza ineficienţei şi a impactului asupra sănătăţii locuitorilor din proximitatea incineratoarelor, în rândul cărora s-a constatat un procent alarmant de îmbolnăviri de cancer şi boli congenitale, fiind afectată grav agricultura - în mai multe instanţe hrana produsă (lapte, ouă, carne) fiind infestată cu dioxine, furani şi metale grele.

GAIA şi Energy Justice mai informează că vor fi întreprinse toate demersurile necesare pentru a împiedica construirea unui incinerator de deşeuri în municipiul Cluj Napoca, inclusiv în instanţele judecătoreşti.

"Vor fi depuse plângeri împotriva autorităţilor implicate în diversiunea construirii incineratoarelor de deşeuri. Politica domnului Boc poate fi catalogată ca fiind iresponsabilă, prin ignorarea realelor soluţii propuse de societatea civilă şi promovarea unor soluţii false şi extrem de toxice promovate de industrie, care va bloca comunitatea în tranziţia către sustenabilitate pentru minim 10 ani. Cu situaţii similare, la nivel avansat, se confruntă şi Timişoara, oraş în care Campania Stop Fabrica de Cancer a adunat peste 1500 de semnături, la nivel local, în doar câteva zile de la lansare, iar opoziţia publică este în continuă creştere.", concluzionează asociaţiile.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne