O rudă minusculă a dinozaurilor, descoperită în Madagascar [studiu]

Kongonaphon kely, un „mic ucigaş de insecte”, ar putea ajuta la explicarea unor caracteristici ale “rudelor” sale gigantice.
Kongonaphon kely
Kongonaphon kely (Frank Ippolito, ©American Museum of Natural History)

Cele mai mari animale cunoscute până în prezent care au păşit sau au zburat vreodată pe faţa Pământului sunt dinozaurii şi pterozaurii, dar, se pare că strămoşii lor aveau dimensiuni mult mai mici. Acest lucru este sugerat de fosila unei rude de doar 10 cm înălţime, descoperite în Madagascar: Kongonaphon kely, un „mic ucigaş de insecte”, care poate ajuta la explicarea unor caracteristici ale “rudelor” sale gigantice.

Dinozaurii şi pterozaurii zburători sunt cunoscuţi pentru mărimea lor enormă, dar o specie recent descrisă în Madagascar, care a trăit în Triasic - perioadă geologică care a durat aproximativ 50 de milioane de ani, între acum 250 de milioane de ani şi 200 de milioane de ani în urmă - indică originea strămoşilor lor care ar fi fost extrem de mici. Toţi aparţin grupului Ornithodira, ale căror origini sunt puţin cunoscute, deoarece au fost găsite foarte puţine exemplare asociate cu rădăcina acestei linii.

Noua reptilă fosilă descoperită, denumită Kongonaphon kely sau „micul ucigaş de insecte”, are doar 10 centimetri înălţime. Descrierea şi relaţiile cu rudele sale, publicate în luna iulie a.c. în revista PNAS, ar putea face lumină asupra unor caracteristici ale „neamurilor” sale gigante.

"Există o percepţie generală că dinozaurii sunt uriaşi", relatează Christian Kammerer, curator al Muzeului de Ştiinţe Naturale din Carolina de Nord (SUA), preluată de agenţia SINC, "dar acest animal este foarte aproape de divergenţa dinozaurilor şi pterozaurilor şi este surprinzător de mic”.

Fosilele de Kongonaphon kely au fost descoperite în 1998 în Madagascar de către o echipă de cercetători condusă de John Flynn, curatorul Muzeului American de Istorie Naturală din New York, „într-un sit cu un interval de timp puţin cunoscut şi care a furnizat fosile surprinzătoare”.

"Micul exemplar era amestecat printre sutele pe care le-am colectat de-a lungul anilor", continuă el. A trecut ceva timp înainte să ne putem concentra pe aceste oase, dar când am făcut-o, a devenit clar că sunt unice şi merită studiate îndeaproape”.

În general, consensul ştiinţific era că dimensiunea corpului era similară cu reptilele din grupul Archosaurs timpuriu (grupul mare de reptile care include păsări, crocodili, dinozauri non-aviari, pterozauri şi primele Ornithodires) înainte de a creşte la proporţiile gigantice în linia dinozaurilor.

„Totuşi, descoperirile precum Kongonaphon kely ne ajută să înţelegem mult mai bine evoluţia timpurie a grupului Ornithodires”, afirmă Kammerer. Analizând schimbările în mărimea corpului de-a lungul evoluţiei grupului Archosaurs, am găsit dovezi convingătoare că acesta a scăzut brusc foarte timpuriu în linia dinozaur-pterozaur".

Kongonaphon kely nu este primul animal mic cunoscut situat în apropierea rădăcinii arborelui genealogic al grupului Ornithodires, dar până acum acele exemplare erau considerate excepţii izolate de la regulă.

Avantajele de a avea un corp mic

Evenimentul de „miniaturizare” detectat indică faptul că linia dinozaurilor şi pterozaurilor provine de la strămoşi extrem de mici şi are implicaţii importante pentru paleobiologia lor, inclusiv originile zborului. Un alt detaliu important este faptul că Kongonaphon kely mânca insecte, aşa cum indică dinţii săi.

(Alex Boersma/PNAS)

Studiul sugerează, de asemenea, că blana neagră care acoperea unii dinozauri şi pterozauri, de la simple filamente la pene, ar fi putut avea originea de la „puf”, precum cea a strămoşului lor comun, necesar termoreglării corpului lor.

Această adaptare permitea ca corpurile mici, asemănătoare celui al Kongonaphon kely, să păstreze căldura corporală într-o epocă de climă extremă, cu frecvente schimbări de temperatură între zilele calde şi nopţile reci, ca cea din timpul Triasicului Mijlociu târziu.

Co-autorul şi co-directorul proiectului, Lovasoa Ranivoharimanana, profesor la Universitatea din Antananarivo din Madagascar, concluzionează că descoperiri precum cea a unei rude mici a dinozaurilor subliniază importanţa înregistrării fosilelor din ţară şi „ajută la îmbunătăţirea cunoaşterii istoriei vertebratelor în epoci care sunt prea puţin cunoscute în altă parte din lume".

Articol ştiinţific de referinţă: A tiny ornithodiran archosaur from the Triassic of Madagascar and the role of miniaturization in dinosaur and pterosaur ancestry. Christian F. Kammerer, Sterling J. Nesbitt, View ORCID ProfileJohn J. Flynn, Lovasoa Ranivoharimanana, and André R. Wyss

PNAS first published July 6, 2020 https://doi.org/10.1073/pnas.1916631117

Edited by Paul E. Olsen, Columbia University, Palisades, NY, and approved May 20, 2020 (received for review September 24, 2019)

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură