O galaxie satelit se va ciocni cu Calea Lactee [studiu]

Calea noastră Lactee se va ciocni cu o altă galaxie peste 2,4 de miliarde ani.
Galaxia Whirlpool (M51a) şi galaxia însoţitoare (M51b). Telescopul spaţial Hubble prezintă o contopire a două galaxii, care seamănă destul de bine cu Calea Lactee şi cu Marele Nor al lui Magelan.
Galaxia Whirlpool (M51a) şi galaxia însoţitoare (M51b). Telescopul spaţial Hubble prezintă o contopire a două galaxii, care seamănă destul de bine cu Calea Lactee şi cu Marele Nor al lui Magelan. (Foto: S. Beckwith/Hubble Heritage Team/ESA/NASA/dpa - EPOCH TIMES GERMANIA)

În urma unei simulări pe un super-computer, un grup de cercetători de la Universitatea Durham din Marea Britanie, condus de prof.Marius Cautun, a ajuns la concluzia că o altă galaxie se va ciocni cu Calea noastră Lactee peste 2,4 de miliarde ani. Astronomii consideră că datorită impactului celor două galaxii, sistemul nostru solar ar putea fi deviat de la traiectoria sa. Studiul a fost publicat în revista "Notificări lunare ale Societăţii Astronomice Regale".

Marele Nor al lui Magellan este cea mai luminoasă galaxie satelit din Calea Lactee. Această galaxie - vizibilă în Emisfera australă - este compusă din aproximativ 15 miliarde de sori. Ea înconjoară galaxia noastră - compusă din aproximativ 300 de miliarde de sori - la o distanţă de cca.163.000de ani lumină. Un an lumină este distanţa pe care o parcurge lumina într-un an. Galaxia pitică a ajuns în vecinătatea noastră cosmică acum aproximativ 1,5 miliarde de ani.

Până acum, astronomii considerau că Marele Nor al lui Magellan va orbita în jurul Căii Lactee timp de mai multe miliarde de ani, sau va dispărea în cosmos. Dar stimularea efectuată pe super-computerul echipei lui Marius Cautun anticipează o coliziune cu Calea Lactee în aproximativ 2 miliarde de ani.

"Pentru o viaţă umană, două miliarde de ani reprezintă o perioadă de timp foarte lungă, dar la scara universului această perioadă reprezintă una mică", a subliniat Cautun. Ciocnirea va declanşa o activitate imensă în gaura neagră din centrul galaxiei. Gaura neagră va încorpora cantităţi mari de materie, masa ei va creşte de opt ori şi va forma un aşa-numit nucleu activ de galaxie.

"Acest fenomen va crea jeturi puternice de radiaţii de înaltă energie, care apar doar în imediata apropiere a găurii negre", anticipează Cautun. "Deşi acest lucru nu va afecta sistemul nostru solar, probabilitatea de scăpa intacţi în urma ciocnirii celor două galaxii este foarte mică. Am putea fi proiectaţi în afara galaxiei Calea Lactee".

Ciocnirea ar arunca un număr considerabil de stele din discul Căii Lactee în aşa-numitul halo - o formaţie sferică de stele care înconjoară galaxia noastră. Potrivit calculelor simulării, în urma coliziunii haloul va creşte de cinci ori. Sistemul nostru solar ar putea fi proiectat în halo.

Dar la aceea vreme, soarele nostru se va "umfla" - straturile sale exterioare se vor extinde în spaţiu dincolo de orbita terestră - până la dimensiunea unei stele roşii uriaşe, devenind prea fierbinte pentru vieţile de pe planeta noastră. Dacă omenirea va mai exista, atunci ea va trebui să-şi caute o altă locuinţă.

Astronomii consideră ciocnirea galaxiilor ca fiind foarte probabilă. În comparaţie cu alte insule stelare, în cursul istoriei cosmice Calea Lactee a încorporat foarte puţine galaxii, explică echipa lui Cautun. Galaxia învecinată, Andromeda, a înghiţit de 30 de ori mai multă masă stelară decât galaxia noastră.

Potrivit calculelor astronomilor, în aproximativ 8 miliarde de ani, Calea Lactee, se va combina cu galaxia de dimensiuni mai mari Andromeda, care în prezent se deplasează către noi cu o viteză de circa 400 000 de kilometri pe secundă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință