Numărul de spioni străini creşte în Finlanda
Numărul de spioni străini a crescut în cursul anului 2012 în Finlanda - fostul centru de spionaj din timpul Războiului Rece –, potrivit serviciilor finlandeze de informaţii. Spionajul vizează în principal relaţiile internaţionale ale ţării.
În primul deceniu al noului mileniu, spionajul din Finlanda şi-a schimbat atenţia de la afacerile interne la relaţiile internaţionale. Politica Finlandei faţă de NATO şi UE şi politicile sale de securitate, în general, sunt principalele domenii de interes pentru serviciile externe de informaţii, potrivit unui raport recent al Serviciului finlandez de Informaţii şi Securitate (Skypo). Spionajul industrial este, de asemenea, o problemă.
Potrivit directorului de comunicaţii al Skypo, Liinu Lehto, obiectivele spionajului politic sunt posibilele schimbări în orientările finlandeze privind politica de securitate, modificările politicii UE în raport cu ţările non-UE şi supravegherea poziţiei Finlandei faţă de NATO. Finlanda nu este în prezent membru al NATO.
Lehto a spus că multe ţări sunt interesate de aceste aspecte, deoarece anumite schimbări în contextul politicii de securitate pot afecta luarea deciziilor. De asemenea, ţările încearcă să influenţeze politicile finlandeze pentru a se asigura că nu există schimbări nefavorabile care să afecteze sferele lor de influenţă.
"Diferiţi spioni îşi asumă roluri diverse, dar cel mai obişnuit este cel de diplomat", a susţinut Lehto.
Cu toate acestea, Skypo nu vrea să numească ţările care culeg activ informaţii în Finlanda.
Potrivit lui Lehto, spionajul împotriva Finlandei ar putea provoca daune semnificative, în primul rând acelea care vizează cercetarea high-tech şi aplicaţiile sale practice.
Helsinki, capitala Finlandei, este un oraş renumit când vine vorba de spionaj internaţional. Datorită localizării sale, între fosta Uniune Sovietică şi Occident, a fost o platformă strategică pentru spioni în timpul Războiului Rece.
Astăzi situaţia este foarte diferită, potrivit lui Markku Kangaspuro, director de cercetare la Institutul Aleksanteri al Universităţii din Helsinki.
"Finlanda nu mai reprezintă o fereastră politică între Rusia şi Occident", a spus Kangaspuro. "Poziţia noastră nu mai este aceeaşi ca în timpul Războiului Rece. Atunci eram o zonă strategică în obţinerea de informaţii."
Problema NATO nu este atât de importantă în Finlanda în acest moment, a afirmat Kangaspuro, dar alte naţiuni observă îndeaproape relaţia Finlandei cu NATO.
"Întrebarea principală este cu siguranţă discuţia privind o posibilă aderare a Finlandei la NATO şi relaţia cu Parteneriatul pentru Pace. O altă întrebare este cât de apropiată este cooperarea militară a Finlandei de NATO. Ambele aspecte sunt atent urmărite atât de Est cât şi de Vest ", a spus el.
"Rusia este împotriva aderării Finlandei la NATO. Eu cred că în Suedia există mai multe abordări, dar membrii NATO nu au în principal nimic împotriva aderării Finlandei. Unele ţări baltice sunt dornice să promoveze acest lucru", a susţinut el.
Companii finlandeze vizate de spioni includ cele din sectorul energetic şi chimic, potrivit raportului Skypo. Din 400 de companii chestionate, 12 la sută au spus că au fost victime ale spionajului industrial, iar alte 16 la sută au declarat că suspectează că au fost spionate.
Spionajul afectează serios companiile finlandeze şi competitivitatea întregii ţări, a declarat Antti Pelttari, directorul Skypo, în conformitate cu Huvudstadsbladet. Dimensiunea prejudiciului este greu de evaluat, deoarece nu se cunoaşte modul în care multe companii sunt afectate.
