"Ne-a adus aici disperarea!" - Nevăzători în greva foamei, în faţa Ministerului Muncii (Video)
alte articole
Mai mulţi nevăzători au intrat luni, în greva foamei, în faţa Ministerului Muncii. În pofida gerului muşcător, grupul de 5-6 persoane cu deficienţe de vedere a stat ore în şir în faţa instituţiei, în speranţa că ministrul îşi va apleca urechea şi la păsurile lor. Greva foamei va continua pe termen nelimitat, anunţă participanţii, membri ai grupului de Iniţiativă pentru Reforme profunde în cadrul Asociaţiei Naţionale a Nevăzătorilor din România.
Greviştii foamei vor fi în faţa Ministerului în fiecare zi în intervalul orar 10.00 – 17.00. La ora 17.00 se vor retrage într-o dubă parcată în aproprierea Ministerului, unde vor continua greva foamei, urmând ca a doua zi să revină în faţa instituţiei. Potrivit celor prezenţi luni la Ministerul Muncii, marţi, numărul greviştilor va creşte la circa 20.
Nemulţumirile protestatarilor sunt multiple, cele mai acute vizând însă modul de funcţionare al Asociaţiei Naţionale a Nevăzătorilor din România, (ANR) instituţie "mamut" care, potrivit greviştilor foamei, înghite cotizaţiile şi donaţiile a peste 60.000 de nevăzători, fără să facă în schimb nimic pentru aceştia.
Veniţi la vară!
"M-am dus la Nevăzători, în Vatra Luminoasă (sediul ANR din Bucureşti n.r.) şi am cerut şi eu drepturile, ca fiecare om. Le-am zis: "Ajutaţi-mă şi pe mine să-mi iau o căruţă de lemne, să nu mă duc prin tramvaie, pe la biserici, pe la oameni, să le cer ajutor!" Guvernul spune că noi, nevăzătorii, avem drepturi. Unde le avem? La ei în sertare? Bun, suntem obligaţi să plătim cotizaţie. De 24 de ani plătesc cotizaţie, nu de astăzi. Şi acum am ajuns să le cer 350 de lei să iau o căruţă de lemne. Nu am venit să mă îmbogăţesc. Şi-mi spune: Păi nu avem. Veniţi la vară!" a rememorat Vârlan Neculai - venit împreună cu unul dintre cei cinci copii ai săi, tocmai din oraşul Dărmăneşti, judeţul Bacău - răspunsul primit de la ANR, atunci când a cerut ajutor pentru a-şi cumpăra o căruţă cu lemne. Potrivit spuselor sale, Vârlan trăieşte dintr-o pensie de circa 400 de lei.
Conform protestatarilor, ANR încasează de la membrii săi o cotizaţie de 120 de lei/an. În plus, membrilor asociaţiei li se cere să doneze 20-30 de lei anual. Cu toate acestea, deşi încasează 140-150 de ron de la fiecare din cei circa 60.000 de membri cotizanţi, ceea ce înseamnă circa 8.400.000 lei/anual, ANR nu face mai nimic pentru orbi, ba dimpotrivă, a fost implicată în scandaluri de notorietate, precum scandalul SIVECO, acuză protestatarii.
"Acest mamut, care este la ora actuală Asociaţia Nevăzătorilor, reprezintă interesele doar a unei minorităţi, în timp ce imensa majoritate, zeci de mii de oameni, nu sunt reprezentaţi. Nu le sunt reprezentate interesele şi, mai mult decât atât, ei trebuie să plătească o cotizaţie. Şi nu se văd cotizaţiile! ANR, care pretinde că e de utilitate publică şi e diriguitoarea destinelor orbilor din România, nu a făcut nimic. Nu am observat disponibilitate de dialog, transparenţă, grijă pentru aproapele, am vrea să ştim şi noi, în calitate de membri, felul cum sunt cheltuiţi banii publici! Sunt lucruri grave, nu mai departe e proiectul Siveco, iar rezultatul este zero", a acuzat şi George Bratu, redactor la revista Unison.
"Ne-a adus aici disperarea! Disperarea, deoarece de mai bine de un de zile întreprindem demersuri cu Asociaţia Nevăzătorilor şi Ministerul Muncii pentru a debloca anumite lucruri în cadrul Asociaţiei", a adăugat Bratu.
Reamintim că, în 2014, numele ANR a fost implicat într-un uriaş scandal vizând cursuri fictive pentru nevăzători.
"Fostul şef SIVECO, Irina Socol, şi preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Sergiu Radu Ruba, au convenit să "fabrice" documente care să arate că s-au realizat obiectivele unui program cu finanţare europeană, scria în 25 noiembrie 2014 hotnews, citând surse din Direcţia Naţională Anticorupţie, în timp ce Gândul titra: "Preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR) şi complicii săi au încercat să obţină ilegal fonduri europene de aproximativ 2,8 milioane de lei, prin întocmirea unor documente care au atestat cheltuieli fictive, în cadrul unui proiect cu finanţare comunitar."
Ce poate face ministrul Muncii
Întrebaţi pentru care motiv au ales ca loc al protestului lor extrem Ministerul Muncii, nevăzătorii au declarat că acest minister reprezintă veriga prin care ANR primeşte bani, subvenţii, fără niciun fel de finalitate.
"Ministerul poate condiţiona acordarea acestor subvenţii pentru ca ANR să cheltuie bine aceşti bani şi să se vadă rezultate concrete!", a declarat unul dintre nevăzători.
Tot de la Minister, nevăzătorii aşteaptă sprijin pentru a beneficia de pensii decente. Potrivit lui Vasile Pompei Spătar, unul dintre organizatorii protestului, în acest moment 800 de nevăzători din ţară, cu handicap grav, au pensie de limită de vârstă, majoritatea sub 1000 de lei. Pentru 130 de persoane, calcularea pensiei se face la 10 ani vechime în muncă, pentru restul de 800, la 15 ani vechime. Pornind de la ideea că efortul bugetar ar fi minim, nevăzătorii cer uniformizarea calculării vechimii la 10 ani pentru toţi cei 800 de nevăzători cu handicap grav.
"Este o discriminare între noi ca şi pensie şi, pe de altă parte, Ministerul ar trebui să se aplece la suferinţele noastre care sunt extrem de grele şi necesităţile noastre şi să rezolve această situaţie. Dacă politicienii şi cei din Minister care până la urmă ne-au dus cu vorba ar închide ochii efectiv (eu sunt orb din naştere) dacă ar închide numai o jumătate de oră ochii ... (...) Vă spun că suntem disperaţi din punct de vedere al pensiilor. Ar putea să ni se calculeze la toţi la 10 ani pentru stagiul de cotizare a unui om valid, pentru că este foarte greu acum să mergi să faci un serviciu ca nevăzător, să ai o slujbă şi să mergi dimineaţa pe unde este un canal desfăcut, unde este o groapă, unde este un şanţ. De multe ori ne-a salvat bunul Dumnezeu, că am căzut prin şanţuri, prin canale mergând la serviciu, pe ploaie, pe ninsoare", a declarat Pompei Spătar.
De asemenea, Pompei Vasile Spătar şi colegii săi au reamintit că sub 6% din nevăzători au un loc de muncă şi cer ca acele cooperative de dinainte de '90 în cadrul cărora lucrau muncitori nevăzători şi care după Revoluţie au fost vândute pe nimic unor învârtiţi să fie date tot la nevăzători, filialelor asociaţiei, pentru a se crea locuri de muncă. De asemenea, greviştii mai cer deblocarea banilor pentru formare profesională a nevăzătorilor.
Falşi orbi
O altă problemă ridicată de nevăzători este aceea a falşilor orbi. Potrivit acestora, în 1989-1990 erau înregistraţi în jur de 16-17.000 de nevăzători. Acum, deşi populaţia României este în scădere, paradoxal, numărul orbilor a crescut, în scriptele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice fiind înregistraţi peste 106.000 de nevăzători.
"Este vorba de falşii nevăzători care ajung nevăzători numai pentru bucuria de a-şi lua o pensie, pentru a-i asigura o viaţă mai bună. Ei văd foarte bine. Cum reuşesc? Numai ei ştiu. Totuşi, pentru cei de la Asociaţia Nevăzătorilor e bine, pentru că lor le creşte numărul de cotizanţi", a declarat Pavel Lungu, venit tocmai de la Londra pentru a-şi susţine colegii.
"Am venit special să fiu alături de colegii mei, pentru că vrem să protestăm faţă de modul în care ANR îşi face datoria. Se cunoaşte că lipsesc mai bine de 2 milioane de euro din fondurile ANR, nimeni nu face nimic, nimeni nu ia nicio iniţiativă! Mai mult, dacă acest grup de iniţiativă a anunţat să ia ceva măsuri de protest ei au început să umble cu ameninţări, ca pe vremuri. În felul acesta noi nu putem intra în rândul lumii. Vin din Anglia, acolo nevăzătorii sunt altfel organizaţi şi trataţi", a adăugat protestatarul.
Potrivit nevăzătorilor prezenţi luni în faţa Ministerului Muncii, ANR încearcă să îi intimideze şi le-a cerut 25.000 de lei prejudicii morale şi să se abţină de la orice acţiuni (sau inacţiuni) prejudiciabile împotriva ANR.
Poziţia Asociaţiei Nevăzătorilor
Asociaţia Nevăzătorilor din România (ANR) a precizat pentru România Liberă că nu poate împiedica pe nimeni să intre în greva foamei.
“Este un act de voinţă pe care nimeni nu îl poate împiedica, act de care organizaţia noastră se dezice în mod ferm. În privinţa motivelor care îi împing pe aceşti oameni la un asemenea gest, sunt în fapt falsuri, defăimări şi calomnii. Prin afirmaţiile şi demersurile pe care le fac în spaţiul public, membrii acestui grup caută să discrediteze asociaţia proliferând în acest sens acuze fără temei, confuzii şi dezinformări”, se arată în răspuns.
Totodată, ANR mai precizează că activitatea sa este verificată periodic de Ministerul Muncii şi Curtea de Conturi şi că poate dovedi “corecta gestionare a sumelor primite” de la bugetul de stat. “În privinţa lipsei de transparenţă pe care o reclamă membrii grupului, ne aflăm în faţa unui fals”. Raportul anual al Asociaţiei “este publicat în Monitorul Oficial al României şi transmis Autorităţii Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi Ministerului Justiţiei”.
Numirile pe posturile din filiale se fac pe baza unor alegeri a candidaţilor înscrişi şi că nu sunt necesare criteriile de competenţă “votul fiind o opţiune individuală, subiectivă, liberă. Precizăm că Statutul asociaţiei impune obligativitatea ca preşedinţii filialelor să fie persoane cu deficienţă vizuală. Aşadar, este neadevărată ideea subînţeleasă conform căreia preşedinţii filialelor nu ar fi nevăzători”, se mai arată în comunicatul ANR remis României libere.
"Totuşi, nu mai departe de săptămâna trecută, Vasilică Ilieş, preşedintele Filialei ANR Galaţi, a fost filmat în timp ce se plimba pe stradă, se uita după maşini la trecerea de pietoni, se uita după ţurţuri la streşinile caselor, deşi figurează cu cel mai înalt grad de handicap – şi este plătit de la bugetul de stat - ca nevăzător care are nevoie de însoţitor. Mai mult, Asociaţia Nevăzătorilor din România ne-a precizat că fiecare preşedinte de filială este o persoană cu deficienţă de vedere. Filmarea în care apare preşedintele filialei din Galaţi este realizată la solicitarea lui Valeriu Borşan. Vasilică Ilieş nu a putut fi contactat, în ciuda insistenţelor noastre telefonice şi prin e-mail", scrie România Liberă.
