NATO îngrijorată de posibila amplasare de arme nucleare în Crimeea
(De la st la dr) Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin şi omologul său turc Mevlut Cavusoglu pozează în 13 mai 2015 în Antalya. (Captură Foto)
Miercuri, NATO şi-a manifestat îngrijorarea faţă de comasarea militară a Rusiei în Crimeea, precum şi faţă de declaraţiile Moscovei că ar putea instala chiar şi arme nucleare în peninsula anexată de la ucraineni, conform site-ului Defense News.
Conform unei declaraţii publicate în timpul celor două zile de discuţii desfăşurate în staţiunea turcă Antalya între miniştrii de apărare ai statelor membre NATO, alianţa militară vestică nu recunoaşte anexarea din 2014 a peninsulei Crimeea de către Rusia.
“Condamnăm comasarea militară rusă continuă şi complexă în Crimeea şi suntem îngrijoraţi în legătură cu eforturile şi planurile anunţate ale Rusiei pentru continuarea acestui proces în regiunea Mării Negre”, se susţine în declaraţie.
Declaraţia a mai avertizat că această situaţie ar putea avea implicaţii suplimentare pentru stabilitatea regiunii.
Mai mult, NATO şi-a manifestat îngrijorarea faţă de “declaraţiile conducerii ruse” în legătură cu posibila amplasare de arme nucleare în Crimeea.
O sursă NATO a declarat pentru AFP că astfel de declaraţii au fost făcute în repetate rânduri de oficiali ruşi începând cu luna martie.
În martie, Mihail Ulianov, şeful departamentului de neproliferare din cadrul Ministerului rus de Externe, nu a exclus staţionarea de arme nucleare ruseşti în Crimeea dacă Rusia va considera că este necesar acest pas, adaugă Defense News
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a declarat că este ilegal din partea Rusiei chiar şi să enunţe posibilitatea de staţionare de arme nucleare în Crimeea, fără a mai vorbi de materializarea acestei măsuri.
În ceea ce priveşte viitorul Crimeei, Klimkin a declarat: “Crimeea a fost ucraineană, este ucraineană şi va fi ucraineană.”
Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.
Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.
Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.100 de oameni au fost ucişi în acest conflict.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
