Moldova: Prevenirea corupţiei. Legea privind testarea integrităţii profesionale criticată de Comisia de la Veneţia

(Epoch Times)

Agenţii publici din instituţiile publice ai căror angajaţi se supun, începând din 14.08.2014, testării cu privire la integritatea profesională sunt preveniţi, sub semnătură, despre posibilitatea de a fi supuşi testului de integritate profesională în baza Legii nr. 325, lucru benefic pentru Republica Moldova în contextul măsurilor anticorupţie.

Utilizarea testelor de integritate profesională este promovată şi recomandată la nivel internaţional. În acest sens, Legea nr. 325 privind testarea integrităţii profesionale din 23.12.2013 are drept scop prevenirea corupţiei în cadrul activităţii organelor de drept şi a sistemului de autorităţi publice care funcţionează în Republica Moldova şi sunt expuse unor riscuri sporite de coruptibilitate.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 325, testul de integritate profesională constă în ,,crearea şi aplicarea de către o persoană specializată a unor situaţii virtuale, simulate, similare celor din activitatea de serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate, condiţionate de activitatea şi comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive şi stabilirii reacţiei şi a conduitei agentului public testat.”

Prin urmare testul de integritate profesională se realizează prin provocarea mituirii, traficului de influenţă şi a altor acţiuni coruptibile de către ofiţeri sub acoperire din Centrul Naţional Anticorupţie şi din Serviciul de Informaţie şi Securitate, în mod confidenţial cu înregistrarea audio/video a comportamentului persoanei testate. Rezultatul testului negativ de integritate profesională atrage numai răspunderea disciplinară a funcţionarului public care a picat testul, prin eliberarea din funcţie a acestuia.

Curtea Constituţională a fost sesizată de un grup de deputaţi ai Parlamentului privind verificarea constituţionalităţii Anexei din Legea nr. 325, referitor la procedura testării integrităţii profesionale a judecătorilor din toate instanţele judecătoreşti, invocând încălcarea principiului independenţei justiţiei şi dreptul la viaţa privată. Ca urmare a acestei sesizări, Curtea Constituţională a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei), care s-a expus în amicus curiae din 13.12.2014, manifestând multiple îngrijorări privind statul de drept şi principiile unui proces echitabil. Astfel Comisia de la Veneţia în avizul său menţionează: ,,Legea nr. 325 ar putea ridica îngrijorări în ceea ce priveşte respectarea unui număr important de principii privind statul de drept şi garantarea unui proces echitabil, printre care prezumţia de nevinovăţie, dreptul la o apărare efectivă şi eficientă, inclusiv dreptul la dezvăluirea completă şi accesul deplin la probe, precum şi la audierea martorilor; cerinţele legale privind utilizarea agenţilor sub acoperire, inclusiv neadmiterea ulterioară a probelor adunate de agenţii provocatori care, la rândul lor, comit o infracţiune; principiile de previzibilitate şi de interpretare restrictivă a abaterilor prevăzute de lege; principiul proporţionalităţii între abateri şi sancţiuni şi, în final, dreptul la un recurs efectiv la o instanţă independentă”.

Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în viitorul apropiat în privinţa Sesizării nr. 43a/2014, care este declarată admisibilă.