Miza din spatele preluării şefiei Interpolului de către Rusia? Bătălia pentru Legea Magniţki

Logo-ul Interpolului
Logo-ul Interpolului (Getty Images)

Sud-coreeanul Kim Jong-yang a fost ales miercuri în funcţia de nou preşedinte al Interpol, spre marea uşurare a ţărilor occidentale care au făcut lobby împotriva numirii rusului Alexander Prokopciuk, scrie The Moscow Times.

În anii 1990, Prokopciuk a lucrat în departamentul de anticorupţie al poliţiei financiare, o agenţie renumită pentru mitele şi fraudele instituţionalizate. Ulterior, el s-a mutat în Ministerul rus de Interne, unde a fost ridicat la rangul de general-maior de poliţie şi director al Biroului Central Naţional al poliţiei (BCN), care este responsabil pentru colaborarea cu Interpolul, înainte să devină vicepreşedinte ale Interpolului pentru Europa în 2013.

Prin urmare, Prokopciuk a jucat un rol personal în utilizarea tot mai ostentativă a Interpolului de către Rusia şi în special a mandatelor sale internaţionale, pentru a persecuta dizidenţii şi persoanele care provoacă neplăceri Kremlinului, inclusiv politicianul şi fostul şef al serviciilor estone de informaţii, Eerik-Niiles Kross sau finanţatorul american Bill Browder.

În esenţă, Interpolul este o agenţie de intermediere a informaţiilor.

Deşi s-ar putea ca Moscova să fi câştigat puţin mai multă influenţă când a încercat să folosească agenţia, Interpolul este în esenţă o structură birocratică în care directorul nu poate – sau cel puţin nu fără a fi foarte evident – să se amestece în cazuri, să acrediteze spioni sau să predea Moscovei bazele sale de date, aşa cum s-au temut mulţi.

Până la urmă, directorul precedent, Meng Hongwei, era chinez, iar Beijingul este la fel de perseverent ca şi Moscova în încercarea de a folosi Interpolul în interesul său, în special împotriva dizidenţilor uiguri. Totuşi, oarecum, agenţia a supravieţuit acestor influenţe şi probabil ar fi supravieţuit şi cu un rus la cârma sa.

Meng, fost adjunct al ministrului Securităţii Publice din China şi primul cetăţean chinez care a condus Interpolul, a dispărut din 25 septembrie, pe când se afla într-o vizită în ţara sa natală. În ziua dispariţiei, el i-a trimis soţiei sale Grace un mesaj cu un emoticon reprezentând un cuţit, dând de înţeles că viaţa îi era în pericol. Grace a anunţat pe 4 octombrie că acesta a dispărut.

După ce Interpolul a cerut să ştie care este statutul lui Meng, Beijingul a precizat că acesta este investigat de Comisia Naţională de Supraveghere (CNS) pentru fapte ilegale. Totodată, a fost trimisă o scrisoare de demisie Interpolului. Până în prezent, China nu a furnizat nicio dovadă că Meng ar fi în viaţă.

Cooperarea poliţienească bazată pe acorduri bilaterale, structuri regionale (precum Europol) şi alte aranjamente tinde să fie mult mai eficientă şi să reacţioneze mai rapid. Totuşi, Interpolul este un instrument de ultimă instanţă, o terţă parte, un intermediar care poate ocoli blocaje geopolitice.