Misterele Daciei, într-o seară de gală

Discul solar, Sarmizegetusa Regia
Discul solar, Sarmizegetusa Regia (wikipedia.org)

Miercuri, 24 octombrie, de la ora 16.50, în Holul Central al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), din Bucureşti, a avut loc un eveniment cultural cu totul deosebit. Sub titlul ”Descifrând moştenirea dacică”, manifestarea a fost organizată de MNIR, România, ”Kogainon Films”, Boston, SUA, şi ”Naţional Geographic România”.

Acţiunea a fost structurată în jurul filmului documentar ”Decoding Dacia”, cu conferinţă de presă şi conferinţă publică. Printre oaspeţii mai de seamă ai evenimentului, s-au numărat dl Dan Dimăncescu, consulul onorific al României la Boston şi producătorul filmului, şi dl Cristian Lascu, editor şef al publicaţiei ”Naţional Geographic România”.

Filmul documentar ”Decoding Dacia/Să descifrăm misterele Daciei”, realizat de ”Kogainon Films”, a avut premiera la Florenţa, Italia, în luna august a.c., iar la 24 septembrie a fost prezentat la Ambasada SUA în România, precum şi la Festivalul de Film de la Sibiu, pe 20 octombrie. La 1 Decembrie, ziua noastră naţională, va fi prezentat în premieră televizată la Televiziunea Română.

Filmul se referă la moştenirea regatului dacic ”din vechime până în prezent”, din perspectiva invaziei şi cuceririi romane în anii 101-106. Tot materialul întrebuinţat în film este original. Sunt prezentate, într-o formă deosebit de detaliată 3D digital, în special reconstrucţiile cetăţilor Sarmizegetusa Regia şi Blidaru, cea a podului roman peste Dunăre, precum şi a Forului şi Columnei lui Traian. Deosebit de importantă pentru film este contribuţia talentatului artist Radu Oltean, care a realizat ilustraţiile originale, ce redau reconstituirea războaielor dintre daci şi romani.

Turnat ca al treilea documentar dintr-o serie intitulată ”România în război”, această producţie a fost lansată în ianuarie 2011, de către Nicholas Dimăncescu, fiul dlul Dan Dimăncescu, producătorul documentarului. În acelaşi an, în luna mai, Nicholas a murit în împrejurări tragice, căzând de pe o stâncă uriaşă în timp ce filma deasupra peşterii Cioclovina. Inspiraţi de pasiunea lui de a-şi explora rădăcinile româneşti, membrii ai familiei lui Nicholas şi colegi de la compania cinematografică au hotărât să-i termine filmul.

Între filmele anterioare, regizate de Nicholas Dimăncescu, s-au numărat ”Cota 789”, despre amintirile bunicului său, participant la Primul Război Mondial, şi ”Cavalerii Cerului”, despre raidurile americanilor deasupra Bucureştiului. Despre amândouă filmele au apărut articole în revista ”Naţional Geographic România” şi s-a vorbit la TVR 1. Acest film a fost terminat cu ajutorul experţilor americani şi români în arheologie şi istorie. A fost programat să coincidă cu aniversarea împlinirii a 1900 de ani de la inaugurarea Forumului lui Traian la Roma, în anul 112, şi a Columnei aceluiaşi, un an mai târziu.

Mica expoziţie, inaugurată în aceeaşi seară, cuprinde piese excepţionale din patrimoniul MNIR, printre care tezaure dacice din aur şi argint, unelte, arme, ceramică, precum şi obiecte provenite din importurile greceşti şi romane în Dacia, armament roman din timpul celor două războaie daco-romane din anii 101-102 şi 105-106, monede şi bijuterii etc.

Printre exponate se numără şi câteva brăţări dacice din aur, două scuturi dacice, precum şi stateri de aur de tip Koson. De asemenea, sunt expuse drahme de argint de tip Koson, un tip monetar dacic descoperit recent. Este una dintre rarele ocazii când aceste piese sunt expuse public. Toate aceste obiecte au fost recuperate recent, alăturându-se în ultimii 2-3 ani celorlalte piese din patrimoniul muzeului. Decorul expoziţiei este asigurat de lucrări ale artistului Radu Oltean şi fotografii cu statui de daci, obţinute graţie cercetătorului şi istoricului prof. dr. Leonard Velcescu.

Totuşi, în privinţa unora dintre aceste excepţionale exponate specialiştii se mai pot şi înşela. Astfel, superbul candelabru de bronz cu trei braţe, descoperit de savantul Vasile Pârvan în ruinele cetăţii getice Helis, astăzi Piscu Crăsanilor, judeţul Ialomiţa, este prezentat mereu ca fiind de provenienţă romană, deşi nu scrie pe el ”Made in Roma”. Cu siguranţă, acest candelabru este geto-dacic, deoarece, prin cele trei lanţuri ale sale, fiecare alcătuit din câte şase segmente, sugerează numărul 666, care la strămoşii noştri era sacru. Apoi, se tot vorbeşte despre regele Koson, în timpul căruia s-ar fi emis celebrele monede de la Sarmizegetusa, deşi nicăieri nu este atestat vreun conducător dac cu acest nume. În realitate, aceste monede deosebite se acordau ca premii celor care se distingeau în luptă sau la întreceri sportive, căci KOSON tocmai aceasta înseamnă, ”Premiu” (cf. rom. hasnă ”folos; câştig; utilitate; simbrie”; a hăsnui ”a fi folositor; a produce”.

De obicei, inscripţia KOSON este însoţită de litera R, desigur iniţială pentru REX, RICH sau RIGA ”Rege; Suveran”. Rotind banul în sensul acelor ceasornicului, până în dreptul orei 12, şi citind inscripţia pe verticală, ies la iveală adevăratele nume ale regelui care a emis monedele: Y LOMON ”Cel (I)luminat” şi YLO MOZ ”Domnul Suprem; Domn Mare” (cf. Alimoş); Suveranul; Atotputernicul” (cf. rom. olmaz ”diamant”). Acesta a fost unul dintre cei mai mari conducători ai noştri, atestat şi în tăbliţele de la Sinaia, cel care i-a izgonit pe romani peste Dunăre, câştigând independenţa Daciei. Sub numele de Ramunc şi Sigeher, el apare ca ”voievod al Valahiei” în celebrul poem medieval ”Cântecul Nibelungilor”. Desigur, istoricii şi lingviştii de modă veche vor ignora aceste informaţii, însă ştiinţa merge înainte şi fără ei.

În fine, în cadrul evenimentului de miercuri seara, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al MNIR, a susţinut conferinţa cu titlul ”Recuperarea moştenirii dacice – brăţările regale de aur de la Sarmizegetusa Regia”, care a fost urmărit cu o deosebită atenţie de numerosul public.

Conferinţa s-a dorit o primă reconstituire a circumstanţelor în care au fost scoase la iveală brăţările, prin acţiunea unor grupuri organizate de braconieri arheologici, cum a avut loc scoaterea lor ilegală din ţară şi vânzarea pe piaţa internaţională de antichităţi, precum şi despre procesul complicat de recuperare a lor de către organele judiciare române.

Conferinţa a adus de asemenea date privind expertizele care au fost efectuate asupra lor după repatrierea lor, precum şi despre cercetările menite a descifra semnificaţia acestor descoperiri de excepţie, în contextul civilizaţiei dacice. N-a fost o conferinţă obişnuită, a fost o povestire precum cele poliţiste, dar bogată în informaţii de maximă importanţă pentru istoria şi cultura noastră, drept care domnul director al MNIR a fost ascultat cu sfinţenie de publicul între care predominau tinerii, semn că ideea dacică are viitorul asigurat.

Dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu i-a prezentat la sfârşit şi pe cei care au lucrat efectiv la buna desfăşurare a acestui eveniment, mulţumindu-i în mod deosebit dlui George Trohani, doctor în istorie şi eminent cercetător ştiinţific, unul dintre cei mai străluciţi muzeografi ai MNIR. A fost cu adevărat o seară de gală.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Cultură