Migrenele, asociate cu metabolismul. Cum ar putea fi ameliorate efectele

Mulţi oameni presupun că migrenele reprezintă o problemă neurologică deoarece afectează creierul, dar bolile metabolice şi dieta sunt adesea factori care stau la baza acestora.

Migrenele sunt o afecţiune complexă - şi adesea neînţeleasă - care afectează multe persoane. Găsirea unor modalităţi eficiente de combatere a simptomelor este o sarcină descurajantă pentru cei care suferă de atacuri debilitante.

„Migrena este a doua cea mai debilitantă boală din lume şi prima la femei”, a declarat pentru Epoch Times Elena Gross, neurocercetător cu un doctorat în cercetare clinică.

În ciuda proporţiei mari a populaţiei afectate de migrene, opţiunile de tratament sunt limitate. Simpla prescriere a medicamentelor actuale pentru migrenele cronice nu abordează cauza principală. Până în prezent, migrena rămâne insuficient cercetată", a declarat Dr. Gross.

"Migrena este copilul nedorit al neurologiei. Migrena afectează un miliard de oameni, însă există foarte puţine cercetări şi foarte puţine medicamente în curs de dezvoltare", a adăugat ea.

Din fericire, Dr. Gross a indicat un domeniu în care avem o anumită autonomie în ceea ce priveşte gestionarea migrenelor: ce mâncăm. Dovezile în favoarea abordării migrenelor din punct de vedere al alimentaţiei au început să se înmulţească.

Sănătatea metabolică

Îmbunătăţirea funcţionării metabolismului ar putea fi cheia pentru reducerea frecvenţei şi gravităţii migrenelor..

Sănătatea metabolică se referă la eficienţa cu care funcţionează metabolismul sau la modul în care organismul transformă alimentele în energia pe care celulele o pot utiliza. Folosirea mai conştientă a alimentelor poate duce la îmbunătăţirea sănătăţii metabolice care, la rândul său, poate contribui la atenuarea migrenelor. Această cale promiţătoare de regim alimentar oferă oarecare răgaz celor care caută o ameliorare. O soluţie puternică la durerile de cap paralizante s-ar putea să se afle în farfuria noastră.

Migrena metabolică

Legătura dintre migrene şi funcţionarea metabolismului este un concept vechi de zeci de ani. Migrenele au fost descrise ca „dureri de cap hipoglicemice” încă din 1935. Hipoglicemia se caracterizează prin niveluri anormal de scăzute ale zahărului din sânge, sugerând o legătură între gestionarea de către organism a zahărului din sânge - un marker metabolic cheie - şi migrene.

„Factorul metabolic a existat dintotdeauna, apoi a fost cel vascular, apoi cel genetic, apoi cel neurogenetic”, a declarat Dr. Gross. „Cred că acum va fi neurometabolic”.

Ipoteza vasculară se referă la modificări ale vaselor de sânge din creier. Vasele de sânge se dilată şi apoi se contractă, ceea ce poate duce la simptomele tipice ale migrenei. Neurogenetica se referă la studiul modului în care factorii genetici pot afecta dezvoltarea şi funcţionarea sistemului nervos.

Aspectul neurometabolic la care se referă Dr. Gross este relaţia dintre sistemul nervos şi procesele metabolice din organism. Aceasta implică modul în care metabolismul afectează funcţia creierului şi sănătatea neurologică generală.

Dr. Gross a subliniat faptul că o proporţie semnificativă a persoanelor care suferă de migrenă poate avea o cauză metabolică subiacentă în cazul căreia regimul alimentar s-ar putea dovedi benefic.

„Între 30% şi 70% dintre persoanele care suferă de migrenă ar putea intra în această categorie de migrenă metabolică”, a spus aceasta, „ceea ce înseamnă că o parte din metabolismul lor dereglat duce la activarea semnalului de alarmă al creierului”.

Ea crede că migrenele sunt un semnal de alarmă din partea organismului, indicând deficienţe energetice sau dezechilibre hormonale.

O cercetare elaborată de Dr. Gross, şi publicată în 2019 în Nature Reviews Neurology, a constatat că migrenele pot fi considerate un răspuns adaptiv la persoanele susceptibile genetic, care rezultă dintr-un dezechilibru între rezervele de energie ale creierului şi nevoile acestuia.

Dezechilibrele în metabolismul energetic şi stresul oxidativ declanşează adesea atacuri de migrenă. Stresul oxidativ apare atunci când există un dezechilibru între radicalii liberi şi antioxidanţi în organism. Radicalii liberi sunt compuşi care ne pot deteriora celulele şi pot perturba funcţiile corporale normale. În schimb, antioxidanţii ajută la stabilizarea radicalilor liberi, reducându-le reactivitatea.

„Migrena este un prieten pentru că încearcă să ne protejeze şi să ne avertizeze”, afirmă Dr. Gross.

"Durerea este întotdeauna un semnal de alarmă. Trebuie să înţelegem despre ce ne avertizează."

Considerând durerea un mecanism de protecţie, ea îndeamnă persoanele să abordeze problemele de bază, mai degrabă decât să mascheze pur şi simplu simptomele cu medicamente. Dr. Gross consideră că durerea comunică, de asemenea, nevoia de odihnă şi imobilitate până la restabilirea echilibrului în creier. Pentru majoritatea oamenilor, răspunsul intuitiv la gestionarea unei migrene este să se odihnească într-o cameră întunecată, ceea ce întăreşte această ipoteză.

Medicamentele comune pentru migrene includ analgezice fără prescripţie medicală, cum ar fi ibuprofenul şi aspirina, iar medicamentele cu prescripţie medicală includ beta-blocante şi antiepileptice.

Dovezile sunt tot mai numeroase

Cercetările continuă să adauge dovezi la aspectul neurometabolic al migrenelor, arătând legătura dintre ce mâncăm şi această afecţiune.

Un studiu publicat în Clinical Nutrition, în august 2024, a analizat 25 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, care au fost diagnosticate cu migrenă cronică de către un neurolog. Participanţii trebuiau să întrerupă orice tratament preventiv împotriva migrenei cu cel puţin 3 luni înainte de screening. La consultaţia iniţială, participanţii au fost supuşi unei evaluări cu ajutorul unui chestionar. Acesta a inclus o selecţie de alimente consumate frecvent, clasificate în grupuri: peşte, carne roşie, carne albă, paste/roz, pizza, legume, leguminoase, brânză, ouă, dulciuri, pâine, fructe, cafea, ulei de măsline extravirgin şi alimente prăjite. Datele au fost colectate şi reevaluate după patru şi opt săptămâni, în care participanţii au urmat regm alimentar personalizat bazat pe dieta mediteraneană ketogenică, un hibrid al celor două abordări care combină consumul scăzut de carbohidraţi cu alimente compatibile cu dieta mediteraneană.

Nivelurile adecvate de corpi cetonici şi îmbunătăţirile simptomelor migrenei şi ale măsurătorilor corporale au confirmat legătura acestora cu dieta. Cei care nu au participat pînă la sfârşit, au fost excluşi din analiza studiului.

Cercetătorii au evaluat intensitatea şi frecvenţa migrenelor prin folosirea unui jurnal în care menţiona durerile de cap, ţinut timp de cel puţin o lună înainte de începerea dietei. Participanţii au completat jurnale în care şi-au documentat migrenele pe tot parcursul studiului, furnizând date privind frecvenţa atacurilor pe lună şi severitatea durerii lor. Studiul a observat o reducere semnificativă a frecvenţei atacurilor şi a intensităţii acestora după patru săptămâni de dietă mediteraneană ketogenică.

Potrivit cercetătorilor, una dintre principalele limitări ale studiului a fost numărul mic de participanţi (dimensiunea eşantionului). Ei au subliniat necesitatea de a efectua studii pe un eşantion mai mare, pe o perioadă mai lungă. În plus, ei au observat că unii participanţi nu au fost diagnosticaţi recent cu migrenă.

În general, totuşi, cercetătorii au constatat că dieta mediteraneană ketogenică pare a fi de ajutor pentru migrene şi este benefică pentru greutatea corporală şi masa de grăsime.

Se crede că acesta este primul studiu care arată că o astfel de dietă poate aduce schimbări în compoziţia corporală şi poate reduce frecvenţa şi intensitatea durerii la persoanele cu migrene cronice.

Ce este o dietă mediteraneană ketogenică?

Toţi participanţii la studiu au primit un regim alimentar personalizat bazat pe caracteristicile lor pentru o dietă mediteraneană ketogenică. Carbohidraţii au fost limitaţi la mai puţin de 25 g pe zi, în timp ce necesarul de proteine a fost stabilit la 2 g pe kg de masă corporală slabă. Masa corporală slabă se referă la toate părţile corpului care nu sunt ţesut adipos, inclusiv muşchii şi oasele. În plus, factorii declanşatori comuni ai durerilor de cap, cum ar fi cafeina, glutamatul monosodic, sulfiţii, histaminele şi aminele, au fost consumaţi în măsură mai mică sau eliminaţi din dietă.

Cercetătorii au conceput o nouă dietă ketogenică care încorporează alimente mediteraneene. O dietă ketogenică vizează menţinerea organismului într-o stare metabolică de cetoză. Acest lucru se realizează prin consumarea unui număr redus de carbohidraţi, în general între 20 şi 50 g pe zi, în timp ce se măreşte cantitatea de grăsimi şi proteine. O dietă mediteraneană este bazată în principal pe plante şi constă în alimente integrale şi grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline.

Un exemplu de regim alimentar care combină cele două diete şi care a fost dat pacienţilor arăta astfel:

- Mic dejun: pâine de secară acoperită cu ciocolată neagră şi alune.

- Gustări: nuci de pin sau nuci cu măsline negre sau verzi.

- Prânz: o combinaţie de ton, cicoare, fructe de ienupăr, fenicul crud, piper verde şi anason.

- Cină: ouă amestecate cu un strop de suc de lămâie, servite cu scarole, roşii, oregano şi busuioc.

Acest mod de alimentaţie i-a ajutat pe participanţi să menţină niveluri sănătoase de corpi cetonici, menţinând în acelaşi timp niveluri scăzute de factori inflamatori, îmbunătăţind astfel condiţiile pacienţilor care suferă de migrene cronice.

Ce mai ştim

Un studiu din 2019 publicat în Nutrients a stabilit că găsirea unui tratament unic este dificilă, deoarece migrenele sunt complexe. Dr. Gross, autorul principal al studiului, a subliniat că migrenele implică o varietate de căi şi factori de mediu, mai degrabă decât să fie atribuite unei singure cauze.

Până când vor fi disponibile terapii mai personalizate, creşterea corpilor cetonici este o opţiune relativ sigură pentru bolnavi, deşi mecanismele exacte ale eficacităţii sale rămân neclare. Autorii se întreabă dacă evitarea carbohidraţilor, prezenţa corpilor cetonici sau ambele contribuie cel mai mult la efectele protectoare observate în cazul dietelor cetogenice. Creşterea cantităţii de acizi graşi şi aminoacizi, suplimentarea cu acizi graşi cu lanţ mediu (care se găsesc în lapte, iaurt şi unt) şi modificările microbiomului intestinal pot juca, de asemenea, un rol. Analiza a concluzionat că sunt necesare cercetări suplimentare, deoarece majoritatea datelor existente au fost efectuate numai pe animale.

Unii cred că pierderea în greutate care însoţeşte adesea o dietă ketogenică este factorul determinant în eficienţa acesteia în tratarea migrenelor. Cu toate acestea, un articol publicat în 2022 în Journal of Clinical Medicine a examinat rolul dietei ketogene în ameliorarea migrenelor dincolo de pierderea în greutate. Autorii au concluzionat că sunt în joc alte mecanisme, altele decât o simplă pierdere de grăsime corporală.

Mai recent, o analiză publicată în Nutrients, în 202, a concluzionat că - deşi unele studii sugerează că anumite alimente şi diete pot declanşa atacuri de migrenă, în timp ce altele pot ajuta la reducerea frecvenţei, duratei şi severităţii simptomelor şi la reducerea nevoii de medicaţie - dovezile generale care susţin dietele specifice pentru tratarea migrenelor trebuie consolidate. Acest lucru evidenţiază necesitatea unor studii clinice mai ample pentru a confirma dacă dietele specifice pot fi utilizate în mod fiabil în tratamentul migrenei.

Regim alimentar

În timp ce cercetările progresează continuu, regimul alimentar pare a fi o abordare viabilă care merită explorată pentru ameliorarea simptomelor migrenelor.

„Adoptarea unei diete sărace în carbohidraţi sau cu indice glicemic scăzut, o dietă bazată pe alimente reale, are un succes uriaş”, a declarat Dr. Gross. Indicele glicemic este o scală care clasifică alimentele în funcţie de cât de repede creşte nivelul zahărului din sânge.

"Schimbările alimentare nu sunt simple; sunt drastice, implică mai multe căi şi sunt multifactoriale. [Dar] ele sunt instrumente foarte puternice, mai ales dacă implică cetoza şi factorii antiinflamatori", a continuat ea.

Legat de multitudinea de alimente ambalate şi procesate ce sunt la îndemână, o abordare nutriţională a gestionării migrenei este dificilă, iar Dr. Gross a subliniat că nu există scurtături. "Trebuie să mâncaţi alimente care sunt alimente reale. Dacă ceva provine dintr-un pachet cu 50 de ingrediente, nu este mâncare. Alimentele ar trebui să hrănească organismul, [iar] acestea nu hrănesc organismul; sunt doar calorii goale. Mi-ar plăcea ca oamenii să mănânce alimente adevărate", a precizat ea.

Dacă optaţi pentru ceva la pachet, cum ar fi un tratament sau o gustare ketogenică, este esenţial să verificaţi lista ingredientelor şi să căutaţi alimente integrale.

„Nu există loc pentru alimente foarte procesate şi zaharoase”, a declarat Dr. Gross. "Ca aliment de bază, este ceva care trebuie să dispară. Este toxic pentru organism [şi] nu este negociabil."

Aceasta propune următorul model cu patru piloni pentru gestionarea migrenelor metabolice:

1. Gestionarea zahărului din sânge: concentrarea pe alimente integrale şi eliminarea zaharurilor procesate este primordială.

2. Aportul de micronutrienţi: asigurarea unui aport adecvat de vitamine şi minerale printr-o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale şi, eventual, suplimente.

3. Reducerea stresului oxidativ: gestionarea factorilor stilului de viaţă care contribuie la stresul oxidativ, inclusiv gestionarea stresului şi reducerea toxinelor.

4. Surse alternative de energie: exploraţi utilizarea corpilor cetonici ca surse alternative de energie pentru creier.

Abordările alimentare ale migrenelor trebuie să fie individualizate, deoarece nu toată lumea reacţionează în acelaşi mod la alimente. Dr. Gross a evidenţiat produsele lactate ca fiind un exemplu de aliment pe care unele persoane îl tolerează bine, în timp ce altele nu. Ea recomandă, de asemenea, o tranziţie treptată atunci când se trece la o nouă dietă şi a făcut referire la experienţa sa personală în care schimbările drastice au declanşat migrene.

Sănătatea intestinală este un alt aspect important de luat în considerare atunci când se fac schimbări în alimentaţie pentru a combate simptomele migrenei.

"Dacă treceţi de la o dietă bogată în carbohidraţi la o dietă ketogenică peste noapte, practic toate bacteriile intestinale vor muri de foame şi nu va exista niciuna capabilă să metabolizeze ceea ce mâncaţi în prezent. Prin urmare, acestea vor muri şi probabil vor elibera toxine, ceea ce reprezintă doar un alt şoc pentru sistem", a explicat Gross.

Observarea organismului rămâne standardul de aur pentru a determina ce dietă funcţionează cel mai bine pentru a trata migrenele. Dr. Gross a subliniat că, indiferent de dieta pe care o urmaţi, dacă ştiţi că ceva este un declanşator al migrenei, trebuie neapărat să îl evitaţi.

"Observaţi-vă corpul. Este important pentru migrenă; nu suntem atenţi la semnalele subtile [care indică] că ar trebui probabil să încetinim. Şi dacă nu o facem, atunci migrena este declanşată complet pentru că nu am ascultat", a concluzionat ea.