Lumea invizibilă din jurul nostru

O echipa de astronomi chinezi  a descoperit ca materia organica exista peste tot in Univers.
O echipa de astronomi chinezi a descoperit ca materia organica exista peste tot in Univers. (- / AFP / Getty Images)

Domeniul materialităţii şi cel al spiritualităţii nu sunt chiar atât de diferite, de fapt sunt unul şi acelaşi lucru. Dacă noi putem să schimbăm structuri moleculare doar prin gândurile pe care le emitem, dacă putem crea valuri de emoţie în organismele vegetale din apropiere doar printr-o simplă intenţie, ce s-ar întâmpla dacă întreaga masă de oameni de pe planetă ar gândi mai pozitiv? Care este impactul gândirii umane asupra naturii şi cum reacţionează mediul înconjurător la felul cum ne purtăm şi gândim?

Vă prezentăm câteva probe ştiinţifice în favoarea acestor afirmaţii, mistice la prima vedere.

1. Memoria apei

Apa poate stoca în structura sa toate efectele informaţionale cu care intră în contact, inclusiv cele acustice. Apa poate absorbi, stoca şi re-transmite sentimentele şi emoţiile oamenilor. Despre aceasta a vorbit pentru prima dată savantul japonez, Masaru Emoto.

Cuvintele, muzica, chiar şi transcripţiile pe hârtie - toate sunt capabile să transmită informaţii apei, modificându-i structura de cristal. Cu ajutorul fotografierii la o viteză mare a cristalelor formate de apa îngheţată, Emoto şi colegii săi au descoperit unul dintre cele mai mari mistere ale lumii noastre.

Imaginile şi informaţiile pozitive determină crearea unor cristale extrem de frumoase, iar cele negative – a unor structuri hidoase. Spre exemplu, cuvintele de tip ”iubire”, ”bunătate” sau muzica clasică au condiţionat apariţia unor fulgi de zăpadă foarte frumoşi, pe când cuvintele ”Hitler”, ”te omor” sau hard rock-ul – la manifestarea unei mase haotice.

Se pare, că apa ca parte a Universului, se conformează criteriilor pozitivului şi negativului. Vibraţiile pe care le auzim sau le simţim transformă moleculele corpului nostru. Noi, de asemenea, emanăm vibraţii electromagnetice similare, în moment ce gândim sau pronunţăm anumite cuvinte.

2. Influenţa cuvintelor

Cuvintele rostite de noi contează mai mult decât s-ar crede. Efectele cuvintelor încep imediat ce s-au făcut auzite. Acestea pot cauza unele modificări fizice şi genetice în organism.

Neurologii de la Universitatea din Jena consideră că cuvintele dure pot, de facto, să provoace durere. S-a demonstrat că cuvintele care sunt asociate cu sentimentul de durere pot determina modificări funcţionale în centrele creierului responsabile de senzaţia de durere. De exemplu, cuvintele "acută", "tăioasă", "penetrantă", în urma investigaţiilor cu ajutorul RMN, au condus la activarea centrelor de durere din creier.

Cuvintele pot produce realmente unele schimbări în organism. Dar asta nu e tot, există efecte mult mai profunde. Cercetătorii consideră că genele nu au doar o componenţă fizică, ci şi una electromagnetică. Cromozomii sunt capabili să facă schimb de informaţii genetice prin intermediul undelor electromagnetice (acustice, optice sau altele).

Cuvintele pozitive ne activează rezervele şi capacităţile ADN-ului, în timp ce frazele negative şi cuvintele furioase determină ruperea legăturilor moleculelor ADN-ului şi provoacă mutaţii genetice. Acest lucru a fost demonstrat în cadrul experimentelor pe embrionii de plante. Mai mult decât atât, mutaţiile transmise generaţiilor următoare duc la degenerarea unor specii.

3. Gândirea ne determină realitatea

Noi credem că lumea înconjurătoare arată la fel pentru toţi, dar, de fapt, nu este aşa. Un vechi proverb spune: "Cineva se uită într-o baltă şi vede apă murdară, pe când altcineva vede reflecţia stelelor în ea”. Realitatea din jur – este fructul închipuirilor noastre. Gândurile noastre determină rezultatele multor situaţii din viaţă. Aşteptările pozitive sau negative au un rol important, inclusiv în ceea ce priveşte condiţia fizică a organismului. Din punct de vedere clinic, aceasta se manifestă în efectele placebo şi nocebo.

Fenomenul misterios al acţiunii pilulei magice continuă să fie în vizorul oamenilor de ştiinţă. Medicii l-au calificat drept efectul placebo. Cel mai cunoscut caz în acest sens a avut loc în München, în casa medicului Max Pettenkofer. În 1892, Pettenkofer a primit de la Robert Koch o cultură de Vibrio cholerae şi a dizolvat-o într-un pahar cu apă. Ulterior, a băut dintr-o înghiţitură, în prezenţa colegilor săi, întregul pahar ce conţinea o cantitate enormă de microbi. Dar nu s-a îmbolnăvit. Koch a vrut să demonstreze că holera nu este cauzată de un microorganism. Ulterior, s-a demonstrat că holera este într-adevăr cauzată de agentul Vibrio cholerae, dar credinţa puternică a lui Pettenkofer în efectul opus a jucat un rol determinant în acest caz.

Efectele placebo au devenit populare în domeniul ştiinţei medicale începând cu 1945, după publicarea articolului "Notiţe referitoare la placebo", de Perry Pepper. Din acel moment, fenomenul respectiv continuă să rămână subiectul cercetărilor oamenilor de ştiinţă. În termeni medicali, efectul de placebo semnifică acţiunea scontată a medicamentelor care nu au nici o acţiune farmacologică. Totuşi, în acest caz, pacientul trebuie să creadă puternic în existenţa unui astfel de efect.

În concluzie, o credinţa fermă în recuperare condiţionează o vindecare precoce, în timp ce încrederea în boală poate determina manifestarea simptomelor acesteia. De exemplu, în Evul Mediu era foarte populară următoarea pedeapsă: condamnatul era forţat să bea o pastilă inofensivă ce conţinea doar cretă, dar i se spunea că este otravă. Se citea verdictul şi omul murea instantaneu. Ulterior, autopsia demonstra o imagine clasică de otrăvire. Însă, de fapt, nu exista nici un fel de otravă. Efectele nocebo au fost, de asemenea, demonstrate de către savanţii moderni.

Efectele placebo şi nocebo se manifestă şi în percepţia senzaţiei de durere. Când unei persoane i se administrează un anestezic, dar i se spune că medicamentul este slab, acţiunea preparatului va fi neînsemnată. În cazul în care pacientului i se spune că în curând i se va introduce un anestezic, intensitatea durerii începe să scadă subit.

Într-un sens mai larg, încrederea şi gândurile noastre pot determina situaţiile mediului extern. Putem afirma că ambianţa exterioară constituie, în mare măsură, reflecţia acestor gânduri.

4. Efectul Kirlian

Efectul Kirlian este un tip de electroluminiscenţă. Organismul omului se află într-un câmp electromagnetic şi emite lumină în jur. O astfel de strălucire a organismelor vii poate varia în funcţie de starea emoţională şi fizică.

De exemplu, în baza rezultatelor obţinute în urma fotografierii degetelor umane folosind metoda vizualizării prin descărcarea gazelor, se poate judeca sănătatea şi starea psiho-emoţională a omului. În cadrul experimentelor desfăşurate de savanţi, s-a constatat că gândirea umană poate influenţa în mod calitativ caracterul acestei luminiscenţe. Mai mult, gândirea noastră îi poate schimba zona de emitere, intensitatea şi uniformitatea. O lumină albăstruie este caracteristică emoţiilor pozitive. Gândurile agresive şi negative sunt însoţite de flash-uri de culoare stacojie.

Strălucirea corpului poate vorbi şi despre starea de sănătate. Culorile aproape de roşu indică reducerea potenţialului energetic de protecţie şi, prin urmare, se pot manifesta unele boli. Discontinuitatea radierii organismului este de asemenea o dovadă a unor perturbări în interior.

O gândire negativă poate determina îmbolnăvirea organismului. Toate aceste schimbări pot fi identificate cu ajutorul efectului Kirlian.

Concluzie

Lumea din jurul nostru este foarte raţională. Universul ne urmăreşte fiecare gând, cuvânt şi mişcare. Mecanismele cosmosului întrepătrund armonios toate nivelurile de viaţă, fără a lăsa ceva deoparte. Tot ce avem corect şi bun în noi - ne aduce recompense. Tot ce este negativ şi rău - consecinţe nefaste.

Nu avem motive să ne facem griji dacă trăim în conformitate cu legile universului, deoarece mecanismele lui urmăresc în mod automat tot ce se întâmplă. Desigur, de cele mai multe ori este greu să observi astfel de lucruri.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință