Legea privind salarizarea bugetarilor, prioritatea zero a ministrului Muncii
alte articole
Proaspăt "uns" ministru al Muncii, Dragoş Pîslaru susţine că prioritatea sa pentru acest mandat este Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea bugetarilor, astfel încât să fie acoperite cât mai multe inechităţi din acest segment.
Numit şef peste minister după ce Ana Costea a demisionat din motive legate de proiectul de lege vizând salarizarea, Pîslaru a mai anunţat că s-a întâlnit cu colegiul din cadrul Ministerului Muncii şi că şi-a prezentat proiectul pentru mandatul său, relatează Realitatea.net.
Pîslaru a explicat că a participat în grupul care a lucrat pe legea salarizării, subliniind faptul că varianta la care s-a ajuns ar fi afectat economia României, mărind deficitul Bugetar.
“Ce ştiţi este că în decembrie am primit un telefon de la premierul Dacian Cioloş cu o ofertă care mi-a fost greu de refuzat. Vă asigur că tot ceea ce fac acum fac cu întreaga onestitate şi la maximul capacităţii mele de efort doar din dorinţa de a vedea o Românie mai bună, mai prosperă. În postura de consilier de stat am participat în grupul legat de salarizare. Lucrurile au mers relativ bine în acest sens, existând mai multe variante pe care le-am discutat până am ajuns la o singură variantă, care încerca să acopere o mare plajă de inechităţi, dar care avea un neajuns: 26 de miliarde de lei. Acest neajuns reprezentat o certitudine de deviere de la perspectiva bugetară pe care o avem de urmărit, adică deficitul bugetar”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Acesta a susţinut că prioritatea sa în acest mandat este Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea bugetarilor.
“În acel moment în care apăruseră discuţii, rolul meu a fost de mediere şi de căutare de soluţii. Am lucrat cu ambele echipe şi am ajuns la un proiect de 10 miliarde de lei, fezabil pe 4 ani. Dar avea o altă problema. Pentru a putea să te încadrezi în acea anvelopă rămânea la ideea că salariul minim rămânea la 1.350 de lei. Şi am decis să lansăm un proiect de lege care rezolvă marea parte a inechităţilor din sectorul bugetar. Şi atunci a apărut celebra OUG pentru bugetari. Problema a fost că a apărut prea repede. Am avut, poate, prea puţin timp de a verifica toată acea grilă”, a conchis Dragoş Pîslaru.
Reamintim că predecesoarea lui Pîslaru, Ana Costea, a demisionat joi, ea afirmând ulterior că a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către Guvernul Cioloş a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea. La respectivul proiect s-a renunţat după ce sindicaliştii l-au criticat afirmând că măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici şi că va accentua "starea de haos existentă, din punct de vedere salarial, în sectorul bugetar."
După ce şi-a prezentat demisia, Ana Costea a declarat că ministerul său a elaborat zece variante ale legii salarizării.
"Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani. Nu a fost acceptată această variantă, iar condiţiile iniţiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total, Ministerul Muncii a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcţie de cifrele avansate de Ministerul de Finanţe. În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncţionalităţilor dintre instituţii, cât şi din cadrul instituţiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanţe de urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.
S-a spus că această ordonanţă a fost elaborată de Ministerul de Finanţe şi de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanţe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanţe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanţă poate să elimine parţial doar disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii, nu dintre instituţii. Ordonanţa prevedea creşteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei.
De asemenea, s-a impus ca raportul dintre salariul minim şi cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă de ministrul Muncii cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ", explica vineri fostul ministru Ana Costea.
