Justiţia nu-i dă dreptate lui Voiculescu. Încă o instanţă a decis că a colaborat cu Securitatea

Cererea înaintată de Dan Voiculescu, prin care a solicitat revizuirea deciziei anterioare privind colaborarea sa cu Securitatea, a fost respinsă miercuri de Curtea de Apel Bucureşti. Voiculescu poate face contestaţie la instanţa supremă, dacă doreşte, decizia de miercuri nefiind definitivă.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au stabilit că cererea fostului senator este inadmisibilă.

Pe 5 februarie 2010, judecătorii de la Curtea de Apel au dat decizia prin care constată că Dan Voiculescu a fost colaborator al fostei Securităţi, însă acesta nu a fost mulţumit de verdict şi a depus contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Pe 10 martie 2011, a fost dată hotărârea irevocabilă că Voiculescu a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ de "Felix", însă nici de această dată Voiculescu nu a fost de acord şi a mers mai departe cu contestaţiile. Pe 23 iunie 2011, un alt complet al aceleiaşi instanţe i-a respins ca nefondată contestaţia în anulare.

În motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti din 2010, se arată că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate în scopul "rezolvării unor sarcini de contraspionaj", dar era privit cu suspiciune de comunişti din cauza nivelului de trai ridicat pe care îl avea la acea vreme, având o casă cu încălzire şi piscină.

"Reclamantul (Dan Voiculescu-n.r.), contrar susţinerilor sale, a fost recrutat în vederea colaborării cu numele conspirativ «Mircea» în anul 1970 de către ISMB, în considerarea posibilităţii informative ca şi translator de limba germană al echipei de hochei a Norvegiei, urmărindu-se furnizarea de informaţii cu privire, pe de o parte, la cetăţeni străini pe linie de CNEFS (Consiliul Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport), iar, pe de altă parte, la cetăţeni străini de la ASE, în anul 1971 propunându-se scoaterea din reţea întrucât nu vine des în legătură cu cetăţeni străini", se mai arată în motivare.

Securist în 1973

În perioada 1973-1975, Voiculescu a fost verificat pentru a fi recrutat de Securitate, "inclusiv în scopuri de contraspionaj şi de stabilire a corectitudinii activităţii unor reprezentaţi ai unor firme ce făceau afaceri cu statul român", iar apoi, sub numele conspirativ de "Felix", el a semnat mai multe note referitoare la cetăţeni străini cu care intra în contact. Nu au fost uitate nici rudele care au fugit din ţară sau colegii de serviciu, despre care a dat relaţii.

În 1975 s-a propus încetarea colaborării cu Voiculescu, după ce acesta a intrat în Partidul Comunist Român (PCR), dar ulterior legăturile cu Securitatea au fost reluate pentru rezolvarea unor probleme la Comerţul exterior.

"De asemenea, pe parcursul anilor, organele fostei poliţii politice au urmărit activitatea reclamantului, informându-se cu privire la caracterul nonconformist al acestuia, ce se concretiza în legături cu străinii, fără a fi comunicate potrivit Legii 23/1971, în încălcarea unor reguli de disciplină cu ocazia deplasărilor în străinătate în cadrul activităţii de comerţ exterior, în ducerea unui trai peste nivelul obişnuit al populaţiei, cât timp avea inclusiv un autoturism străin, imobilul său fiind dotat cu încălzire centrală şi piscină", se menţionează în motivare.

În iunie 1979, Securitatea a început să-l urmărească pe Voiculescu care era suspectat că se întâlneşte cu cetăţeni străini fără să informeze asupra celor întâmplate.

Magistraţii au mai constatat că Voiculescu furniza informaţii fostei Securităţi despre activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, şi informa despre persoanele care doreau să fugă din ţară sau să se revolte.

Verdictul CNSAS în cazul lui Dan Voiculescu a fost dat încă din 2006, dar încă de pe atunci fostul senator a contestat decizia în instanţă.