Juncker cere o Uniune Europeană condusă de un singur lider. România va intra în Schengen

În discursul său despre Starea Uniunii, susţinut miercuri în plenul Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a evidenţiat viziunea sa post-Brexit, discutând despre o Europa care şi-a revenit de pe urma unui declin economic şi a recuperat terenul politic din mâinile populiştilor şi euroscepticilor.
Jean Claude Juncker
Jean Claude Juncker (Pablo Blazquez Dominguez/Getty Images)

Juncker a făcut apel la o Uniune Europeană mai unită şi mai eficientă care este bazată pe libertate, egalitate şi statul de drept, şi a semnalat că doreşte ca toate statele UE să devină membre depline ale zonei euro şi ale zonei Schengen până în 2019 – cu excepţia celor care optează să nu facă acest pas.

El a descris o Uniune Europeană post-Brexit în care toate statele membre fac parte dintr-o uniune bancară, în care există fonduri pentru a proteja moneda euro, standarde sociale îmbunătăţite şi o apărare comună. De asemenea, el doreşte să vadă că UE va avea un rol mai puternic pe plan internaţional.

În plus, Juncker a declarat europarlamentarilor în Strasbourg că “vântul a revenit în pânzele Europei”, avertizând în acelaşi timp că “fereastra oportunităţii” pentru reforme şi câştigarea inimilor şi minţilor cetăţenilor nu va rămâne deschisă pentru totdeauna.

“Am luat avânt încet, dar sigur”, a declarat el în discursul său, minimalizând în acelaşi timp problema Brexitului, menţionând-o în mod specific doar după o oră de la începerea discursului său.

El a propus un summit special UE în oraşul Sibiu pentru 30 martie 2019 – la o zi după ce Marea Britanie va ieşi din blocul european – pentru a lua decizii în privinţa Uniunii reformate.

O altă idee esenţială a sa este aceea de a îmbina funcţiile de preşedinte al Comisiei Europene şi preşedinte al Consiliului European într-o singură poziţie cu scopul de a avea un lider unic al Uniunii Europene.

“Europa va fi mai uşor de înţeles dacă un singur căpitan va conduce nava”, a precizat Junker.

De asemenea, Juncker a insistat pentru o Europă care este mai activă pe scena globală, în comerţ şi politică externă.

El a declarat că blocul ar trebui să înceapă negocieri pentru acorduri de liber schimb cu Australia şi Noua Zeelandă şi să încheie tranzacţiile până la sfârşitul mandatului său.

De asemenea, Juncker urmăreşte să ofere Uniunii Europene noi competenţe în ceea ce priveşte examinarea investiţiilor străine în sectoarele strategice europene, idee prezentată de preşedintele francez Emmanuel Macron la ultimul summit UE.

Preşedintele Comisiei Europene a mai precizat că deciziile privind politica externă a blocului nu ar trebui să fie luate în unanimitate, ci cu majoritate de voturi, pentru a grăbi procesul decizional.

În plus, el prevede o apărare comună cu "drepturi depline" până în anul 2025.

Nu în ultimul rând, la 10 ani după ce România şi Bulgaria au aderat la blocul european, Juncker a declarat că este “timpul” ca cele două ţări să se alăture zonei Schengen. În plus, el a adăugat că şi Croaţia ar trebui să devină membră Schengen după ce va îndeplini toate criteriile.

Discursul lui Juncker despre starea Uniunii Europene, a fost primit favorabil dar şi ci critici de unii lideri europeni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe