Judecătorii acuză atacuri fără precedent la mitingul PSD. CSM chemat să le apere independenţa

În condiţiile în care organizatorii mitingului anti stat paralel sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” reprezintă o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, susţin magistraţii.
Justiţia
Justiţia (Shutterstock)

Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” a cerut luni Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să apere independenţa sistemului judiciar după mitingul anti stat paralel organizat de PSD, miting ce a avut ca pilon central presupusele "abuzuri" ale Justiţiei. Cum la respectiva adunare cetăţenii au fost îndemnaţi să facă front comun contra aşa-zisului stat paralel, care ar fabrica dosare şi ar trimite la închisoare oameni nevinovaţi, judecătorii cer implicarea CSM, acuzând presiuni asupra magistraţilor ce au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării. Reamintim în acest context că mitingul a fost organizat la o zi după ce Înalta Curte trebuia să pronunţe sentinţa în dosarul lui Liviu Dragnea, sentinţa fiind amânată.

Cererea este formulată în condiţiile în care la marele miting alb al PSD, liderii social-democraţi şi ALDE au tunat şi fulgerat contra justiţiei, acuzând numeroase abuzuri etc. iar magistraţii au fost catalogaţi, în cadrul unor afirmaţii generalizatoare, drept “corupţi”, “stalinişti”, “securişti”, “torţionari”, culminând cu denumirea de “şobolani”, ceea ce, potrivit magistraţilor, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei.

”În condiţiile în care organizatorii mitingului desfăşurat la 9 iunie 2018 sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor „nereformate”, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” reprezintă o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii. (...) Este necesară intervenţia neîntârziată a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, pentru a stopa atacurile fără precedent la adresa judecătorilor şi procurorilor”, arată Forumul Judecătorilor în aceste condiţii.

De asemenea, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi alte autorităţi publice competente, în raport de faptele relatate şi de aspectele suplimentare care vor rezulta din verificările ce vor fi dispuse.

Redăm comunicatul integral al Forumului Judecătorilor, publicat de G4Media.ro:

"Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” a trimis astăzi, 11 iunie 2018, către Consiliului Superior al Magistraturii o cerere de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de atacurile recente ale reprezentanţilor de seamă ai puterii legislative şi ai puterii executive, materializate în discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv data de 10 iunie 2018, în privinţa cărora este necesară intervenţia neîntârziată a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, pentru a stopa atacurile fără precedent la adresa judecătorilor şi procurorilor.

În condiţiile în care organizatorii mitingului desfăşurat la 9 iunie 2018 sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor „nereformate”, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” reprezintă o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii.

Duritatea discursului politic, pornind de la catalogarea magistraţilor, în cadrul unor afirmaţii generalizatoare, drept „corupţi”, “stalinişti”, “securişti”, “torţionari”, culminând cu denumirea absolut inacceptabilă de „şobolani”, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei, iar întregul „scenariu” al mitingului politic, „recuzita” utilizată şi aşa-zisă „voinţă a poporului” de a fi ocoliţi „cei aleşi” de mijloacele legale de atragere a răspunderii penale, asociate cu declaraţia de „luptă în stradă”, „până la capăt” conturează imaginea unei ameninţări grave la independenţa justiţiei. De asemenea, într-o emisiune de televiziune subsecventă acestui eveniment, preşedintele Camerei Deputaţilor a ameninţat nepermis procurorii DIICOT care anchetează o plângere aflată pe rol, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, acuzându-i că ”riscă să plătească la greu” pentru soluţia luată.

Independenţa magistraţilor nu constituie doar o garanţie a statului pentru înfăptuirea justiţiei, ci în egală măsură, un drept şi o obligaţie a magistraţilor. Independenţa este privită ca „atribut al funcţiei, care îi permite judecătorului să acţioneze în realizarea actului juridic şi, mai ales, să decidă doar în bază legii şi a propriei conştiinţe, fără nici o subordonare sau influenţă”.

Aşa cum rezultă din discursurile liderilor politici şi ale persoanelor invitate de aceştia la mitingul din 9 iunie 2018, aceştia au acreditat, în principal, următoarele acuzaţii, printr-o nepermisă generalizare:

– Lipsa de integritate, de profesionalism şi de independenţă a unei părţi importante a magistraţilor ce compun sistemul judiciar, prin susţinerea existenţei unui aşa-zis “stat paralel”, din care fac parte magistraţi „corupţi”, “stalinişti”, “securişti”, “torţionari”.
– Funcţionarea anormală şi incorectă a sistemului judiciar, în sensul că procurorii ar instrumenta dosarele penale în mod preferenţial, doar pe baza unor denunţuri obţinute prin şantaj sau presiuni, şi nu în baza unor probe administrate legal.

De asemenea, referirile simbolice la grupări teroriste şi ameninţările voalate ori care direct reprezintă o formă de presiune şi o tentativă de intimidare a corpului magistraţilor, nepermisă într-o societate democratică.

Afirmaţiile din cadrul mitingului “Stop abuzurilor din Justiţie”, prin raportare la calitatea persoanelor care le-au făcut, la faptul că mitingul a fost difuzat pe majoritatea posturilor de televiziune şi la legislaţia incidentă, au avut ca urmare discreditarea modului de funcţionare a sistemului judiciar în ansamblul său şi compromiterea, din punct de vedere profesional şi moral, a corpului magistraţilor. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie.

O asemenea abordare, care nu poate fi circumscrisă libertăţii de opinie, ca formă de manifestare a libertăţii de exprimare, afectează atât independenţa sistemului judiciar, cât şi încrederea pe care, într-o societate democratică, organele judiciare şi instituţiile din sistemul judiciar trebuie să o inspire opiniei publice (în competenţa, corectitudinea şi probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredinţează magistraţilor apărarea drepturilor sale le aşteaptă).

Într-un stat de drept, nimeni – şi cu atât mai puţin un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, chiar dacă are calitatea de inculpat ori de condamnat penal – nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii generalizatoare aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi, implicit, a independenţei şi reputaţiei magistraţilor.

Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenţa unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea şi pentru a apăra independentă şi imparţialitatea magistratului.

Când, din motive infame, se urmăreşte diminuarea funcţiei şi a rolului puterii judecătoreşti, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecinţele şi implicaţiile socio-economice ce decurg din această.

În Raportul Singhvi către Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizează că „principiile independenţei şi imparţialităţii sunt pietrele de fundament ale motivării şi legitimităţii funcţiei judiciare în orice stat” – (pct. 75).

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniştrilor, la pct. 11 din capitolul „Relaţia dintre procurorii publici şi puterea executivă şi legislativă” se prevede ca „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că procurorii publici îşi pot efectua îndatoririle şi responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraţilor şi are obligaţia constituţională de a apăra independenţa acestora, interesul de a proteja reputaţia şi de a asigura autoritatea magistraţilor fiind superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora, chiar dacă este ocazionată de discursul sau acţiunile unui ministru al justiţiei.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independenţa justiţiei, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor şi procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, se impune apărarea justiţiei ca sistem, precum şi a judecătorilor şi a procurorilor, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii în ansamblul său.

De asemenea, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi alte autorităţi publice competente, în raport de faptele relatate şi de aspectele suplimentare care vor rezulta din verificările ce vor fi dispuse".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne