"Intram in alta era, oamenii trebuie sa aiba continut uman, toleranta, creativitate, bunatate..."

Profesorul Florian Colceag, matematician, specialist în educaţia copiilor supradotaţi, presedintele IRSCA Education Romania
Profesorul Florian Colceag, matematician, specialist în educaţia copiilor supradotaţi, presedintele IRSCA Education Romania (Andrei Melinte/ Epoch Times Romania)

“Oamenii au nevoie de crize pentru a se trezi. Doar in mijlocul unei mari crize omul se schimba, “ spune profesorul Florian Colceag in cadrul unor serii de seminarii pe teme de educatie (scolara, economica, a mediului, a gandirii, etc).

Profesorul Florian Colceag, matematician, specialist in educatia copiilor supradotati, detinator al recordului mondial cu 84 de medalii la olimpiadele internationale, membru acreditat pentru Romania al prestigiosului World Council for Gifted and Talented Children, a fost de curand invitat, pentru a-si impartasi experienta, cunoastrerea si intelepciunea la cateva scoli si institutii din tara.

Cum sa fim profesori mai buni? Cum sa ne intelegem copiii? Cum sa ne intelegem pe noi?

Cum sa supravietuim crizelor? Ce anume le-a generat si ce le-ar putea pune capat?

Iata cateva intrebari- unele aparent fara legatura intre ele- la care profesorul, economistul, cercetatorul Florian Colceag nu doar ca poate raspunde dar explica si legatura intre ele, asa cum explica legaturi si corelatii intre multe elemente diverse ce par a fi separate dar care, toate, ne compun viata.

Intrebari si raspunsuri care rascolesc, care nu-ti dau pace pentru ca iti arata lumea asa cum este, pentru ca te arata pe tine asa cum esti, iar apoi relatiile intre tine si lume, o lume care a ajuns sa fie asa cum tu esti, cum o “lasi” tu sa fie.

Criza nu a aparut brusc, nici o criza nu apare brusc, si intotdeauna apare din cauza noastra. Criza nu este de un singur tip, e pe mai multiple nivele si are cauze profunde. De cele mai multe ori, aceste cauze profunde se datoreaza comportamentului oamenilor fata de semeni, mediu si fata de tot ce exista. Prin urmare este o problema de caracter.

Se pare ca pana la urma, a reusi sau nu sa depasim o criza devine o chestiune de educatie, de educare a caracterului. Aceste lucruri, explica Florian Colceag, merg pana la un nivel foarte tehnic.

Este si o chestiune de logica, la urma urmei. Daca un sistem de gandire s-a dovedit pagubitor si aducator de dezastre, el ar trebui schimbat. Acum, cand criza e generalizata e momentul cel mai bun sa ne oprim si sa intelegem ca nu am mers in directia in care trebuie. Avem nevoie deci, de o schimbare de sens, de o schimbare de paradigma.

Criza ne pune in fata o alegere: fie ne schimbam in totalitate si re-devenim oameni, fie continuam ca si pana acum si ne indreptam spre distrugere.

“Acesta e marele moment istoric pe care il traieste omenirea, moment in care omenirea descopera puterea de a da si de a lua”, ne face atenti Florian Colceag in preambulul acestei discutii-interviu.

R: Care trebuie sa fie schimbarea de sens? Cum ar trebui sa ne schimbam pentru ca lucrurile sa functioneze?

F.C: Au existat mai multe etape istorice: o prima etapa, cand oamenii au fost terorizati de natura, a doua a etapa in care oamenii au luptat impotriva naturii ca s-o cucereasca, a treia etapa in care oamenii au devenit atat de eficienti incat natura a inceput sa dea inapoi, a patra, in care oamenii au fost aproape gata sa distruga natura si a cincea etapa, care vine de aici incolo, in care oamenii trebuie sa reconstruiasca, sa protejeze, sa recupereze, sa integreze natura.

Asta e o schimbare totala de sens: sa nu mai luptam ca sa castigam averi, luptam ca sa mentinem echilibre, sa crestem valori, sa crestem calitati, sa crestem incredere. Pana acum natura ne-a dat, de acum noi trebuie sa dam. Pana acum societatea ne-a dat sau ne-a luat, noi trebuie sa dam. Familia ne-a dat, ne-a luat, de acum trebuie sa dam. Orice s-ar intampla noi trebuie sa dam.

Asa functioneaza lucrurile si o vedem in jurul nostru. De exemplu, asa a crescut Wikipedia- prin contributia cui a vrut sa puna, si Wikipedia a devenit acum cea mai interesanta si importanta enciclopedie, o open source, in care fiecare se poate duce si lua. De ce? Pentru ca fiecare om care pune ceva pe Wikipedia e responsabil de ce face. Iar oamenii simt responsabilitatea asta a sufletului.

R: Asa ar trebui sa ne educam copiii, dar oare stim cum, domnule profesor?

F. C: La copii noi trebuie sa le punem suflet. Sa le punem experienta noastra. Sa le punem directie, idealuri, motivatie, sa le dam aripi. Sa-i ajutam sa nu-si taie aripile, sa-i ajutam sa nu creada niciodata ca lumea e urata, ci sa creada ca lumea poate fi extraordinar de frumoasa daca pun si eu o mana de ajutor.

R: Aceasta ar implica o noua abordare in educatie, dincolo de manual si note.

F.C: Schimbarea de mentalitate este cel mai dificil si cel mai important lucru in educatie.

R: Criza din educatie si din constiinta oamenilor au provocat alte crize globale. Exista un management al crizelor? Cu ce sa incepem?

F.C: In managementul crizei in educatie sunt 3 tendinte. Tendinta 1 e sa mentina criza. O criza intretinuta creeaza o piata. Daca tii oamenii flamanzi, ei se vor inghesui sa cumpere hrana, vor face cozi si vor fi fericiti pentru 5 minute cand au cumparat un pic de hrana. Ii stabilizezi intr-o formula gestionabila. Dar daca le dai hrana suficienta nu vor mai fi dependenti de tine. Insa legile pietei cauta sa fidelizeze cumparatorul. Un sistem de educatie centralizat cauta sa fidelizeze cumparatorul, cumparatorul fiind elevul, profesorul, parintele. Copilul depinde de nota nu depinde de cunoastere, nu depinde de evolutie. L-am fidelizat cu nota. Cu nota la purtare, cu prezenta/absenta, cu recreatia. Il fidelizam cu chestii marunte dar uitam de fapt scopul- acela al dezvoltarii personale.

Noi acum am ieșit din epoca industrială, intrăm în post-industrial. Fabricile noastre nu mai functionează, oamenii noștri trebuie să aibă deschidere, să aiba conţinut uman, inteligenţă, creativitate, multe alte caracteristici pe care sistemul anterior nu le cerea, pentru că ei vor lucra în multiculturalism. Prof. dr. Florian Colceag

Tendinta 2: provocarea de crize. Exista posibilitatea sa provoci o criza ca sa opresti o alta criza. Ca sa-l dai jos pe Sadam Husein e nevoie sa faci o revolutie. Deci, o criza care vine cu o alta criza, sau amplifica o alta criza. Crizele se pot intretine reciproc. E o metoda practic utilizata in mod frecvent. In educatie, daca ai un elev care nu sta in banca lui, provoci o criza mai mare, il exmatriculezi, il arunci pe strazi unde devine infractor sau anti-social. Politia nu are nevoie de infractori ca sa-si poata justifica bugetul?

Tendinta 3 e aceea de a merge la cauzele primare si a le rezolva. De exemplu, in urma cu multi ani, Japonia a micsorat la minim bugetul sanatatii si a marit la maxim bugetul mediului. S-au rezolvat problemele de mediu, drept pentru care oamenii au fost mai sanatosi.

R: Cum rezolvam criza in educatie? Cum ii facem pe copii sa le placa scoala?

F.C: In educatie, rezolvarea crizelor inseamna focusul pe elevi. Respectul fata de om. Respectul pentru cei care sunt in fata ta, nu fata de regulile impuse. E o modificare puternica de atitudine, pentru ca trebuie sa intelegem ca regulile impuse creeaza atitudini perverse. In jocul educational, dihotomia “eu sunt marele profesor”, “eu sunt micul elev”, produce efecte similare cu cele din relatia detinut, gardian. Acestea sunt jocuri de provocare a crizelor din sistemul de invatamant. Aceste pozitii creaza acum de fapt marile probleme de indisciplina in scoli, Romania fiind campionana la indisciplina in scoli.

Asta creeaza si spartura si ruptura totala intre profesori si elevi. Profesorii sunt pusi sa joace un joc care nu este cel de feed-back, nu este cel in care sa armonizeze cu elevul. Profesorul impune. De ce? Pentru ca i se impune. Apare provocarea elevilor care spun “de ce trebuie noi sa invatam prostiile astea care nu ne vor folosi niciodata in viata noastra?”, “de ce trebuie sa fim desconsiderati si opinia noastra sa nu conteze?”. Pentru ca li se impune programa, note, curriculum national, teste nationale, bareme, si un minunat sistem de tampire, care provoaca o stare conflictuala.

R: Dar si profesorii isi doresc acea scoala in care sa-i poata invata pe copii, sa-i inspire, sa ii indrume.

F.C: La nivelul profesorului, frustrarea exista deasemenea.

Sistemul impunitiv de comanda de sus in jos, ducandu-se la elev, are recul si atunci sunt doua circuite mari: profesorii de o parte si elevii de o parte, care incep sa se bata cap in cap, si asta pentru ca invatamantul n-a fost axat pe elev. A fost axat pe manual, pe continuturi. Copii trebuie sa invete asta. Ii trebuie, nu-i trebuie nu conteaza. Trebuie sa fie indoctrinat. Asta a fost maniera in toata lumea, nu numai la noi. Sunt produsele unui tip de educatie care a plecat de la Pestalozi si care a mers catre omul de consum. Omul ale carui frustrari pot fi utilizate pentru ca il conditioneaza, iar el devine fidel unui produs. Fidelizarea pietei, intretinerea crizei.

Acum am ajuns intr-un punct extraordinar de delicat si sensibil. E nevoie de o schimbare de paradigma. In momentul in care noi discutam de educarea copilului individual, educatia axata pe invatare individualizata, axata pe stilurile de invatare ale copilului, atunci fixam o alta paradigma. E o problema complexa si poate fi gasita orinde in lume.

R: Si totusi, exista parerea aproape unanima ca inainte se facea scoala, ca elevii invatau. Acum de ce nu se mai poate cu acest tip de scoala?

F.C: Noi suntem tributarii unei educatii invechite, o educatie care nu mai corespunde timpurilor moderne, a educatiei industriale a oamenilor care lucrau pe banda. Cum trebuiau sa fie oamenii care lucrau in intreprinderi pe banda? Sa fie inteligenti? Sa fie geniali? Sa fie buni? Sa fie sensibili? Nu, trebuiau sa fie obedienti- deci trebuia sa cultivam obedienta. Care e riscul cultivarii obedientei? Dis-obedienta, revolta elevilor in scoli, care duce la indisciplina din scoli.

Rezultatul acestei educatii trebuiau sa fie oameni buni votanti, buni cumparatori, buni soldati si buni lucratori pe banda. Si daca unul facea pe nebunul, il scoteam si aduceam altul in loc.

Noi acum am iesit din epoca industriala, intram in post-industrial. Fabricile noastre nu mai functioneaza, oamenii nostri trebuie sa aiba deschidere, sa aiba continut uman, trebuie sa aiba inteligenta, creativitate, multe alte caracteristici pe care sistemul anterior nu le cerea, pentru ca ei vor lucra in multiculturalism, vor lucra cu tot felul de popoare care au background-uri foarte diferite, si atunci trebuie sa aiba toleranta; vor lucra in mediu deseori ostil pe care trebuie sa-l manevreze si sa poata gasi solutii si atunci trebuie sa aiba inteligenta, creativitate, inventivitate. Vor lucra intr-o lume foarte schimbatoare, in care se poate pieri cu usurinta, din epidemie globala, din cutremure, din taifunuri, etc, si atunci vor trebui sa stie sa lucreze impreuna cu altii, sa socializeze, ca sa poata face fata la presiunea evenimentelor.

Avem alte scopuri ale educatiei, cele vechi nu mai functioneaza.

R: Si cum sa procedam, concret?

F.C: Trebuie sa ne axam pe copil, sa-i dezvoltam ce avem mai bun, pentru ca acel ceva, care e foarte bun, va putea fi foarte util la un moment dat, in dinamica evenimentelor viitoare. Aici e marea problema. In dinamica evenimentelor viitoare, acel ceva bun va avea mare importanta. Caz concret. Putem dezvolta cursuri de gifted education intr-o scoala de oligofreni? Raspunsul paradoxal e: da, putem. Putem sa le dezvoltam ce au. Ei au inteligenta emotionala inalta. Si atunci, la ce sunt ei buni? Pot vorbi cu animalele. Afectiv, animalele ii asculta. In momentul de fata ne mor 30 de specii pe zi. Si atunci e necesara o nisa de pesroane care sunt specializati, prin natura si structura lor ca sa poata comunica cu o natura in curs de disparitie, nu? Si ce daca mor animalele? In clipa in care se intampla asta, am dezechilibrat un sistem care se intoarce repede impotriva noastra.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii