Interviu Cu Maestrul Marcel Stefanet, Republica Moldova

Maestrul MARCEL STEFANET
Maestrul MARCEL STEFANET

Gabriel Gherasim: Stimate Maestre Stefanet, dati-ne va rog o scurta biografie a dumneavoastra!

Marcel Stefanet: M-am nascut in anul 1974 intr-o familie de “lautari”. In anul 1981 prin ‘verdictul’ pronuntat de tatal meu, Gheorghe Stefanet, pedagog prin vocatie, sef al Catedrei ‘instrumente populare’, la Colegiul de Muzica din Balti, Moldova, am fost destinat profesiei de muzician. Incep serios sa studiez vioara inscriindu-mi primele pagini ale biografiei muzicale.

In 1989 incep studiile la Colegiul de Muzica Balti, clasa de vioara. Din anul II, cant in orchestra de muzica populara “Lautarii” din Chisinau, cu care intreprind o serie de spectacole si inregistrari muzicale. Particip la inregistrarea de mai tarziu a albumului muzical, cu marele maestru al muzicii romanesti, naistul Gheorghe Zamfir, -care desi locuia in exil, n-a uitat de romanii din Basarabia post-belica- si care a fost unul din cei doi artisti romani care au dat spectacole la Chisinau in premiera, in simbolicul an 1989 (celalalt artist a fost Sofia Vicoveanca).

In 1992 — am absolvit Colegiul de Muzica Balti si in acelasi an m-am inscris la Academia de Arte Frumoase din Chisinau, la ‘catedra de vioara si dirijat de orchestra’. In paralel cu cursurile universitare, am colaborat ca violonist cu diverse orchestre profesioniste.

In 1994 am devenit laureat al concursului “Barbu Lautaru”, tot atunci am fost invitat sa cant in cadrul orchestrei Cancelariei de Stat “Basarabia”.

In 1996 am participat la festivale de folclor din Belgia, Spania, Franta si Finlanda, in acelasi an, am avut fericita ocazie de a participa la lansarea albumului Folk-Jazz-Trio “Miraj” care a fost lansat pe piata in 1997.

In acea perioada am compus sase creatii romanesti traditionale, pe care mai tirziu le-am incadrat in albumul “Marcel si Eduard Stefanet”, aparut in 1999.

Din 2000 am inceput sa lucrez la proiectul “Transbalkanica”.

G.G.: Ce inseamna vioara pentru dumneavoastra?

Marcel Stefanet: Vioara este sensul vietei mele. S-au scris legende despre forta magica a strunelor si a arcusurilor. Dar pretutindeni vioara reflecta starea interioara, a sentimentelor muzicianului. Activitatea mea de pana acum este strans legata de vioara, de muzica populara, de folclor. Am avut fericita ocazie de a fi nepot de ‘vioristi’, cei doi bunici ai mei au fost violonisti. Anume eu am fost cel care — dintre toti fiii si nepotii de muzicanti — a mostenit de la cei doi bunei, cele doua doua viori ale lor. Nu-mi dau seama de ce s-a intamplat asa si de ce mi-au revenit anume mie aceste doua viori. Bunicii mei ar fi raspuns insa filozofic: “Asa a vrut Dumnezau!”. Deja de 25 de ani cant la vioara, si aici vreau se mentionezi din nou ca “nu vad sensul vietii mele fara acest instrument”.

G.G.: Albumul dumneavoastra, ‘Transbalkanica’ v-a luat ani de zile ca sa-l realizati. Deci notele muzicale trebuie sculptate cu tot atata migaleala ca si o opera iesita din dalta si stanca. In ce masura inseamna pentru dumneavoastra muzica inspiratie si in ce masura munca asidua, zi de zi, noapte de noapte, intr-un cuvant: transpiratie?

Marcel Stefanet: Dupa parerea mea, in fiecare nota bate o inima vie. Proiectul “Transbalkanica” nu este un simplu album, ci este un concept. Nu se poate vorbi despre el decat dupa ce ai ascultat, respirat si trait muzica Transbalkanicii. Inspiratia provine din sufletul care vine din tata in fiu, pentru ca suntem o familie de muzicieni foarte mare. De mic copil, visam sa creez ceva ce nu a fost creat de nimeni. Astfel muzica si ideile care au dus la ea, sunt niste concepte care s-au nascut pe baza de inspiratie transcedentala. Ma bucur ca acest gen de muzica are succes, atat la noi in tara, cat si peste hotarele tarii. Transbalkanica este o muzica mustind de cele mai fine nuante, care zboara cu zeci de aripi deasupra unei imensitati de stiluri si traditii.

G.G.: Ce a dus la crearea ‘Transbalkanicii’, care este o opera atat de desavarsita de muzica romaneasca, in genul ‘fuziune etnica’?

Marcel Stefanet: Insasi ideea de a face ceva neobisnuit in plan muzical si de fapt ideea

Transbalkanicii, ii apartine sotiei mele Ksenia. Practic, sugestia ei a pus o eticheta la conceptele muzicale pe care le-am transpus in acest album.

Am realizat aceasta colectie de nestemate muzicale atat cu severitatea compozitorului fata de proiectul sau favorit, cat si din marea dragoste pe care o am fata de muzica populara romaneasca, folclorul nostru.

Mi-am dorit sa mentin cultura noastra muzicala in acest domeniu, sa asigur o continuitate si in prezent a ei, dar si in alta formula, mi-am dorit sa stilizez folclorul nostru intr-o modalitate contemporana, pentru a aduce tinuta muzicii noastre in secolul XXI.

In ceea ce fac acum, este si o parte de autoafirmare in muzica lautareasca, olteneasca, moldoveneasca, romaneasca in general. Este cea mai interesanta si savuroasa mixtura dintre folclorul romanesc si muzica electronica, ceea ce in limbajul, pretentios al criticilor muzicali s-ar putea numi ‘fusion’ (colaj muzical) sau ‘lounge’ (café’ concert).

In plus, in muzica etnica (cu predilectie, cea romaneasca), este intotdeauna prezenta o anume cunoastere secreta. Esoterismul din muzica romaneasca, ca si in unele din perlele ale literaturii populare romanesti (vezi basmele lui Ispirescu, poeziile si eseurile lui Eminescu, baladele Miorita, Mesterul Manole s.a.), este ceva care de fapt nu se poate atat descrie la nivel logic, cat trebuie simtit la nivel emotiv si de trait la nivel spiritual.

Cum s-a ajuns la numele de Transbalkanica ? Este simplu: pentru ca spectacolul muzical de viori, percutie, instrumente neconventionale al unei orchestre de 15 instrumentalisti, nu poate fi definit altfel. In momentul in care realizam acest proiect ma aflam intr-o stare de transa, deoarece altfel nici nu-mi reuseste sa compun, cred ca toti compozitorii si oamenii de arta stiu despre ce vorbesc.

De fapt acest cuvant Transbalkanica cel mai bine descrie ceea ce am facut in acest proiect, pentru ca muzica romaneasca (maramuresana, olteneasca, moldoveneasca, vlaha, boloha, aromana, megleno-romana, s.a.) se gaseste intr-o forma sau alta pe tot cuprinsul Balcanic.

G.G.: In cadrul albumului, se simte adanc inspiratia stilului maramuresan. In ce circumstante v-ati apropiat asa de mult de muzica Maramuresului?

Marcel Stefanet: Melodiile au fost compuse sub influenta etnosului muzical si a traditiilor popoarelor din diferite zone din Romania si din alte tari Balcanice.

Am fost intotdeauna foarte curios sa aprofundez folclorul, traditiile, tot ce de fapt ne leaga pe noi. Am folosit adanc stilul maramuresan deoarece este foarte aproape de sufletul meu si avand acest magic, vrajitor exceptional, vioara (cetera) cu goarna, am facut tot posibilul ca muzica traditionala din Maramures se fie interpretata in mod autentic.

G.G.: In piesele ‘Unde Joaca Moldovenii’, ‘Ciocarlia’ si piesa “de foc”, ‘Transbalkanica’ (remix), demonstrati o virtuozitate de neegalat, atat de catre violonistii folclorici, cat si de catre cei cu repertoriu clasic…De unde atata energie si de unde aveti atata precizie si dexteritate in interpretarea viorii?

Marcel Stefanet: Sa vedem… La sase ani, am inceput sa studiez vioara. La 14 ani am inceput sa cant in mod serios. Mergeam impreuna cu taica-meu la nunti de mic copil si ma uitam cum face el, cum canta, imi placea tare mult. Am fost "vaccinat” cu dependenta de muzica si de la acea varsta am inceput sa studiez vioara la modul serios, am inceput sa studiez folclorul romanesc…Vreau se confirm ca si scoala slavona de muzica clasica pe care am studiat-o, scoala viorii, a fost si este foarte puternica.

Cred ca aceste experiente, nu in ultimul rand, au jucat un mare rol in virtuozitatea pe care o am. Dar si foarte multa practica la instrument -uneori ma ocupam cate cinsprezece ore pe zi- au dus la virtuozitatea pe care o am. Trebuie multa energie, precizie in interpretare, practica si tinderea spre perfectie.

G.G.: Ati studiat si muzica internationala, atat clasica cat si folclorica. Unde situati muzica romaneasca, in particular piesele de virtuozitate?

Marcel Stefanet: Muzica pe care o prezint, contine si anumite elemente din muzica clasica, dar preponderent, ceea ce fac eu se bazeaza pe folclor. Baza muzicii mele o constituie folclorul romanesc, cu influentele native moldovenesti. Acompaniamentul acestei muzici este unul computerizat, stilizat, modernizat, am incercat sa evit stilurile muzicale consacrate deja, pentru a obtine ceva nou, inedit. Din inregistrarile mele se pot sesiza influentele jazz, muzica clasica sau folk, care sunt doar cateva elemente pe care le folosesc in ceea ce creez. Pe langa virtuozitatea propriu-zisa, in piesele mele persista dorinta de a confirma ca muzica romaneasca poate fi interpretata la un nivel profesional tot asa de ambitios cat si celelalte curente muzicale care sunt apreciate in toata lumea datorita frumusetii lor universale.

Ascult, practic, tot ce tine de muzica, ma straduiesc sa prind, sa inteleg gandul compozitorului, a interpretului, in orice gen muzical. Ascult jazz, muzica clasica, ethno, rock, jazz-rock. Dar am preferinte mai mari in muzica populara. Admir personalitati care au ramas in istoria acestui curent muzical, cum ar fi violonistii Ion Dragoiu sau Ion Petrea Stoican. Asa cum muzicienii din muzica clasica au o pietate pentru Bach, Mozart, asa am eu o dragoste si un respect deosebit pentru acesti muzicieni.

G.G.: Ce planuri aveti pe viitor: spectacole, compozitie si/sau altele?

Marcel Stefanet: Acum un an am terminat inregistrarile pieselor in studio si mi-a venit ideea sa fac o formatie, sa aduc la viata acest proiect. Suntem in repetitii, pregatim programul, repertoriul formatiei pentru concerte "live". Avem multe solicitari in Europa, in Romania, Rusia, Ucraina, Polonia si in America. Sper mult ca sa ne vedem.

G.G.: Cum explicati mentinerea (si chiar excelarea !!) muzicii si dansului romanesc in Basarabia, cand din 1939 si pana in prezent sunt diferite curente politico-sociale care insista ca romanii din Moldova, ori sunt popor diferit de romani, ori ca trebuie sa se rusifice?

Marcel Stefanet: Toate categoriile de muzica si dans alogen, sunt binevenite in Basarabia, felul nostru de a fi si a accepta sau a tolera aceste forme de muzica si dans tine de noi, de intelectul nostru, de educatie, de gusturi, de tendinte, de dragoste fata de muzica si dans. In acelasi timp, nici un curent politico-social nu poate insista sa ne schimbe pe noi, muzica, dansul, traditiile, limba si cultura noastra in general. Suntem un popor, suntem romani, vorbim aceeasi limba, traim practic pe acelasi pamant si ce este foarte important, cel putin pentu mine personal, cantam si dansam sub aceeasi muzica. Faptul ca organizatorii festivalului Cerbul de Aur de la Brasov au organizat o seara numai cu trupe din Republica Moldova a fost o idee extraordinara din punct de vedere al notiunii de "doua tari, aceeasi patrie”. Asa au putut sa vada si cei din Moldova si cei din Romania ca suntem un popor, ca de fapt separatia "romani-moldoveni” este ceva artificial.

G.G.: Pe cand in America si de ce credeti ca romanii din America ar trebui sa-si incurajeze copiii ca sa pastreze limba, cultura si muzica romaneasca in familiile lor?

Marcel Stefanet: Eu am muncit implicit si explicit de fapt, la crearea unei imagini favorabile a Moldovei si Romaniei in lume. Cred ca nu are importanta unde te afli, unde traiesti, unde muncesti la moment, important este cat de tare tii la poporul tau, la tara ta, si ce ai face tu, eu, toti noi, care ne numim romani (moldoveni, olteni, banateni, s.a.), pentru a dovedi ca suntem un popor unit, destept, cu traditii frumoase, traditii de fapt care le apriciaza toata lumea care le cunoaste.

Anul 2006 a inceput victorios pentru “Transbalkanica”.

In februarie am devenit castigatori ai concursului organizat de cunoscuta revista americana Global Rhythm, piesa “Transbalkanica” a fost prezenta pe compilatia cu acelasi nume care a fost editata in luna februarie 2006, cu primul extras pe ‘single’ (piesa de reprezentare). Editata intr-un tiraj de 120.000 de exemplare, este distribuita si pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Revista Global Rhythm urmareste promovarea artistilor straini cu un potential extraordinar, in cadrul celor mai cunoscute emisiuni de radio de specialitate. Printre proiectele de acest gen, promovate de Global Rhythm, se numara Thievery Corporation si Shukar Collective.

Apoi am fost selectionati printre finalistii Concursului International de Muzica din Los Angeles.

Au fost peste 15,000 de concurenti— dintre toti acestia suntem pe locul 14 in categoria World Music.

si cea mai mare victorie a proiectului “Transbalkanica” — este primirea Marelui Premiu in Concursul International de Muzica ‘John Lennon’. Albumul a avut peste 500,000 de concurenti. Concursul John Lennon este un concurs international de muzica infiintat in 1997. Zeci de mii de compozitori din toata lumea participa anual la acest concurs.

Concurentii sunt divizati in 12 categorii - conform stilului de muzica - Pop, Rock, HipHop… noi am concurat la categoria World Music… adica la categoria cea mai dificila, pentru ca are cei mai multi concurenti. Nefiind o muzica tipica unei regiuni sau stil, categoria ‘world music’ (muzica internationala), este deschisa intregii lumi. Va dati seama cati concurenti talentati au incercat pentru titlul revenit albumului meu.

Aceasta victorie este cu atat mai pretioasa pentru mine, pentru ca personalitatile ce au decis sa decerneze albumului Transbalkanica Marele Premiu includ mari artisti din lumea muzicala contemporana americana si internationala (Robin Gibb, Al Jarreau, de exemplu), cat si reprezentanti ai marilor firme de muzica (cum ar fi Sony, EMI, Columbia s.a.).

Insa mai exista si o competitie bazata pe votul cetatenilor in Superfinala (un fel de juriu de popularitate, gen American Idol) dintre detinatorul Marelui Premiu din etapa actuala- (adica Transbalkanica) si penultimul detinator al Marelui Premiu.

Folosesc aceasta ocazie ca sa solicit sprijinul cititorilor dumneavoastra si a tuturor iubitorilor de muzica romaneasca, in Superfinala. Este decisiv ca sa primesc voturile dumneavoastra! Pentru mai multe detalii, va rog vizitati adresa de web: www.transbalkanica.md si multumiri anticipate pentru votarea dumneavoastra a Transbalkanicii.

Transbalkanica, este cunoscuta publicului din Romania in urma sustinerii unui impresionant concert in seara dedicata artistilor din Republica Moldova, in cadrul editiei de anul trecut a Festivalului Cerbul de Aur de la Brasov, care a fost precedat de un spectacol sustinut cu ocazia lansarii albumului cu acelasi nume la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu (Gradina Icoanei) din Bucuresti. De asemenea, am mai sustinut un spectacol cu ocazia revelionului 2006 in fata Palatului Culturii din Iasi.

Nu stiu cat de pregatit a fost pentru noi publicul in fata caruia am evoluat pentru prima data. Dar am fost surprinsi de reactia unui public care venise sa asculte cu totul alt gen de muzica in acea seara la Brasov. Reactia a fost extraordinara, am fost primiti foarte bine in acea seara, asa de bine si spontan ca -repet- reactia publicului chiar m-a surprins. Chiar si multi colegi de breasla cu care m-am intalnit ulterior au adus elogii formatiei Transbalkanica si mi-au facut complimente. Nu poate decat sa ma bucure faptul ca lumea a fost receptiva. E intr-adevar, foarte important pentru mine acest lucru si le sunt recunoscator spectatorilor pentru frumoasa primire.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe