În Siria şi Irak sunt folosite cartele prepay româneşti

Serviciul Român de Informaţii confirmă, la solicitarea digi24.ro, că în mai multe zone de conflict sunt folosite cartele prepay româneşti. În răspunsul trimis televiziunii citate, ofiţerii SRI precizează că din datele strânse până în acest moment, inclusiv de la partenerii externi, rezultă că în mai multe zone de conflict, inclusiv în Siria şi Irak, ţări în care este activă organizaţia Statul Islamic, sunt folosite cartele telefonice româneşti.

SRI mai susţine că există posibilitatea ca aceste cartele să fie folosite de românii care locuiesc în aceste zone de conflict însă şi ca aceste cartele să fie folosite şi de persoane care au legături cu entităţi teroriste. De asemenea, SRI mai precizează că în acest moment are în lucru mai multe cazuri, inclusiv cu parteneri din străinătate, în care se încearcă identificarea unor persoane care au folosit aceste cartele telefonice preplătite şi că în aceste cazuri este nevoie de foarte multe resurse umane pentru a identifica cine se află la celălalt capăt al firului.

Întrebată de digi24 dacă aceste cartele prepaid româneşti au vreo legătură cu atentatele din Paris şi Bruxelles, instituţia a răspuns că nu poate confirmă dacă au fost folosite cartele româneşti în pregătirea acestor atacuri.

Aceste informaţii au fost oferite de SRI în contextul în care Guvernul se pregăteşte să scoată o nouă lege care să nu mai permită vânzarea cartelelor telefonice pre-pay fără prezentarea unui act de identitate. Duminică, însuşi premierul Cioloş a "atras atenţia" asupra necesităţii unui control mai bun al vânzării cartelelor prepay, afirmând că România e una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele prepay fără un control de identitate iar „serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia” şi „se plâng de cartelele pre-pay”.

Legea cartelelor prepay a fost adoptată în procedură de urgenţă de ambele camere ale Parlamentului şi a stârnit valuri de critici în rândurile societăţii civile. În faţa sediului SRI au avut loc proteste împotriva acestei legi şi o serie de organizaţii neguvernamentale i-au cerut preşedintelui de la vremea respectivă (Traian Băsescu) să sesizeze Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea actului normativ.

În septembrie 2014 legea a fost respinsă de CCR, în urma unei sesizări făcute în iulie de avocatul poporului, Victor Ciorbea.

CCR a admis, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională, în ansamblul ei.

În noul context creat de atentatele de la Bruxelles, Guvernul anunţă însă că şi-a propus să elimine din legea respinsă de CCR prevederile declarate neconstituţionale şi să scoată o lege aşa-zis curată aşa cum, teoretic, s-a procedat cu legea securităţii cibernetice. Reamintim însă că varianta reşapată a legii securităţii cibernetice - proiect mediat de Klaus Iohannis - a fost considerată însă mult mai intruzivă decât versiunea respinsă în ianuarie de CCR. Totodată, mai multe ONG-uri implicate în apărarea liberaţilor civile şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de faptul că Ministerul Comunicaţiilor şi Societatea Informaţională (MCSI) nu şi-a onorat obligaţiile asumate în cadrul dezbaterilor pe legea securităţii cibernetice, o lege cu miză deosebit de mare pentru societatea civilă.