Hipodromul Ploieşti, între promisiunile de dinaintea alegerilor şi uitarea de după
alte articole
Înainte de alegeri, toţii candidaţii la Primărie au fost pe aici şi au promis marea cu sarea. Acum nu mai vine nimeni. Să vedem dacă se ţine de cuvânt primarul ăsta nou ales”, spune Cristian Slate, unul dintre antrenorii de la Hipodromul Ploieşti, aflat printre “ultimii mohicani” care mai populează clădirile aproape ruinate ale complexului.
La Hipodromul Ploieşti timpul nu prea mai poate să aştepte pentru că grajdurile sunt într-o stare avansată de degradare, au rămas fără geamuri, iar grilajele sunt ruginite, în timp ce acoperişul stă să pice, acolo unde nu a făcut-o deja. “Când plouă, plouă ca afară. Dacă vine zăpada, cade acoperişul pe cai”, spune Slate.
În vremurile înfloritoare ale hipodromului, până în 1989, în boxele cailor se găseau peste 250 de exemplare, unele valorând chiar 20.000 de euro. Acum, abia dacă mai sunt 50-60, iar proprietarii caută de zor soluţii pentru a-i muta şi pe aceştia, de frică să nu vină vreun cutremur şi să se prăbuşească întreaga clădire peste cai.
Viceprimarul Ploieştiului, Raul Petrescu, susţine că municipalitatea analizează în acest moment posibilitatea demarării unor lucrări pentru refacerea grajdurilor. Momentan nu au fost stabilite sumele necesare pentru o astfel de investiţie, însă se fac calcule. “Ar fi vorba de amenajarea a 5 din cele 6 grajduri. Eu am primit de la directorii Clubului Sportiv Municipal o adresă în acest sens şi o vom analiza. Grajdurile ştim că sunt într-o stare avansată de degradare, dar ştim şi faptul că sunt probleme la mai toate secţiile CSM…. Analizăm, vedem ce costuri sunt şi ce putem face”, spune viceprimarul.
Pe de altă parte, primarul Iulian Bădescu spune că a avut o primă întâlnire cu reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Sud–Muntenia pentru a discuta despre posibilitatea de obţinere de finanţare europeană pentru reabilitarea singurului obiectiv sportiv de trap din ţară.
Când plouă, plouă ca afară. Dacă vine zăpada, cade acoperişul pe cai
*
Ani de zile, activitatea Hipodromului Ploieşti a fost blocată de procese, cel mai dificil dintre acestea fiind cel cu italienii de la Ippodromi & Citta, societate căreia Primăria Ploieşti îi concesionase Hipodromul în august 2005, pentru 49 de ani. Numai că, în 2006, pretextând nerealizarea investiţiilor la care italienii se angajaseră, cei de la Primăria Ploieşti au dorit rezilierea contractului. De aici, un lung şir de procese, care au culminat cu suspendarea totală a activităţii de pe hipodrom în perioada 2007-2010. În acest timp, pentru prima oară după 83 de ani – prima cursă a avut loc în 1924 -, Derbyul de Trap al României, cea mai importantă competiţie anuală a trăpaşilor, nu s-a mai disputat. Teoretic, procesele cu italienii s-au încheiat în 2010, când aceştia au pierdut în justiţie şi au fost evacuaţi; practic, însă, încă mai există tot felul de frecuşuri avocăţeşti care continuă să ţină ambele părţi în suspans.
Între timp, aleşii locali au aprobat în 2011 un proiect de executare a unor lucrări de modernizare în valoare totală de 186 de milioane de lei (circa 43 de milioane de euro), în două etape. Dacă proiectul ar fi pus în practică, atunci baza hipică ar avea o pistă de trap şi una de galop, proiectate să reziste la temperaturi de până la minus 17 grade, grajduri pentru 150 de cai, parcări, spaţii comerciale, heliport, centru de echitaţie, boxe pentru cai şi ponei, spaţii pentru pariuri, dar şi mai multe restaurante, pentru public şi VIP-uri, plus o tribună cu 1.200 de locuri.