Guvernul, Jandarmeria, Primăria, PSD, ALDE, Antena 3 şi RTV, viitori colegi de dosar. Plângere penală cu acuzaţii deosebit de grave

Guvernul României - în frunte cu Viorica Dăncilă, PSD, ALDE şi liderii lor, Primăria Capitalei, MAI, Jandarmeria, Brigada Specială de Intervenţie „VLAD ŢEPEŞ”, posturile Antena 3 şi RTV, CNA sunt doar câteva dintre instituţiile împotriva cărora astăzi, la Parchetul General, a fost depusă o plângere penală vizând reprimarea protestului Diasporei din 10 august. Acuzaţiile sunt deosebit de grave - de la tentativă de omor calificat, tortură şi infracţiuni contra umanităţii, până la abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat (lista completă a acuzaţiilor este detaliată mai jos).

Pe lângă instituţiile menţionate mai sus, mai sunt vizaţi de plângerea semnată de nouă protestatari din Piaţa Victoriei, şi Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Instituţia Prefectului, Poliţia Locală Bucureşti, Poliţia Locală Sector 1, Metrorex. Plângerea îi vizează, de asemenea, pe liderii Guvernului - inclusiv pe Darius Vâlcov - pe ofiţerii care au coordonat acţiunile jandarmilor în seara/noaptea de 10 august etc. Vizat este şi Ovidiu Grosu, autointitulat „adevăratul organizator al protestului” (lista instituţiilor împotriva cărora s-a depus plângere penală poate fi accesată mai jos).

Practic semnatarii plângerii - Cristian Mihai Dide, Ionel Ciuciu, Ioana Cristina Bota, Marian Tivilic Moroşanu, Evelina Morar, Alexandra Petrescu, Alexandru Radu Petrescu, Iuliana Morar, Beatrice Morar - acuză că intervenţia în forţă a Jandarmeriei din 10 august, intervenţie în timpul căreia au fost agresaţi numeroşi cetăţeni paşnici printre care şi jurnalişti, a fost premeditată, scopul fiind instaurarea dictaturii prin reprimarea exprimării dreptului la libera exprimare prin protest şi prin cenzura presei. În consecinţă, protestatarii cer începerea urmăririi penale împotriva celor nominalizaţi în plângerea penală, identificarea tuturor persoanelor implicate şi vinovate de săvârşirea faptelor legate de represiune şi trimiterea acestora în judecată prin rechizitoriu, pentru săvârşirea infracţiunilor mai sus amintite.

Odată cu plângerea, ce a fost conexată dosarului deschis la Parchetul Militar (18P/2018), avocata protestatarilor a depus, spre expertizare, şi cartuşe goale şi carcase de grenade culese din Piaţa Victoriei. Acestea urmeză să fie expertizate.

"O lună de la 10 august, data la care, din comandă politică, peste 200.000 de oameni au fost gazaţi, bătuţi, hăituiţi pe străzile lăturalnice, deşi erau manifestanţi paşnici. Copii, bărbaţi, tineri, femei, persoane în vîrstă, taximetrişti, cetăţeni străini, jurnalişti români şi străini. Totul a fost premeditat cu un singur scop, la care au fost complice mai multe instituţii publice, prin reprezentanţii lor. Instaurarea dictaturii prin reprimarea exprimării dreptului la libera exprimare prin protest şi prin cenzura presei.

O lună de zile de bâlbâieli din partea autorităţilor, de aruncat pisica de la unul la altul, de “erori de comunicare”, de “n-aţi înţeles dvs ce am vrut eu să zic”, de muşamalizare a violenţelor fără precedent din România.

O lună de zile şi nici un vinovat. Peste 770 de plângeri penale din partea manifestanţilor paşnici şi vreo 20 de jandarmi cu certificate INML", a explicat, pentru Epoch Times, una dintre semnatarele plângerii penale - Cristina Bota - ce anume a făcut-o să se ralieze acestui demers.

Redăm motivele plângerii, aşa cum au fost expuse de protestatari în plângerea lor penală

"În data de 10.08.2018 am luat parte la o adunare publică în Piaţa Victoriei, în faţa sediului Guvernului României, la care au mai fost prezente alte câteva zeci de mii de persoane, majoritatea paşnice, pentru a ne exprima dezaprobarea faţă de politicile în materie penală şi de justiţie ale actualei coaliţii guvernamentale şi pentru a cere demisia Guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Manifestarea mai era cunoscută şi ca „protestul/mitingul diasporei”, deoarece ideea organizării sale a provenit de la comunităţile de cetăţeni români de peste hotare, ca de altfel şi mulţi dintre participanţi.

Pentru că mesajele noastre displac membrilor PSD, considerăm că membrii cu putere de decizie din mai multe instituţii publice se fac vinovaţi de constituirea unui grup infracţional în scopul de a reprima în forţă protestul din 10 august, prin violenţă nejustificată împotriva manifestanţilor paşnici, exercitată timp de peste şapte ore. Suspiciunea este întemeiată şi susţinută de incoerenţa şi contrazicerea în declaraţii publice făcute de către reprezentanţii Jandarmeriei Române, a Ministerului Afacerilor Interne, a Prefectului Capitalei, a reprezentanţilor Primăriei Capitalei.

Astfel, într-o adunare paşnică au fost infiltrate persoane cu manifestări violente, persoane care nu au fost izolate şi extrase de jandarmerie. Mai mult chiar, din dovezile video ataşate, rezultă că violenţele au fost întreţinute de către jandarmi pentru ca aceştia să aibă un pretext pentru intervenţia în forţă, neautorizată şi disproporţionată, asupra tututor manifestanţilor şi fără a lăsa timp de dispersare celor peste 200.000 de manifestanţi.

Prin acţiunile acestora, viaţa şi integritatea fizică şi psihică a unui grup numeros de cetăţeni au fost puse în pericol de către cei care aveau obligaţia legală să îi protejeze.

Incitarea la violenţă şi diseminarea de informaţii neadevărate, false privind intenţia manifestanţilor de a recurge la violenţă s-au făcut prin intermediul Antenei 3 şi România TV. Aceste posturi de televiziune au transmis mesajele liderilor PSD şi ALDE care păreau să ştie că va fi necesară intervenţia în forţă a jandarmeriei, au transmis informaţii false despre modul de desfăşurare al protestului, informaţii false despre jandarmeriţa pierdută de către colegi în rândul manifestanţilor.

Scenariul violenţelor pe care forţele de ordine trebuiau să le reprime a fost pus în practică pe baza declaraţiilor făcute de „organizatorul de drept” Ovidiu Grosu într-un interviu acordat Antenei 3, în Videle, cu ocazia unui protest al acestui personaj în faţa casei Premierului Dăncilă. Deşi limbajul şi mesajul lui Ovidiu Grosu au conţinut violenţă extremă, decizia ANTENA 3 a fost să difuzeze materialul în repetate rânduri.

Represiunea manifestanţilor paşnici a fost aşteptată şi solicitată de către membrii partidului de guvernământ şi de membri ori reprezentanţi ai Guvernului, singurii deranjaţi de amploarea protestelor nonviolente din ultimele 18 luni.

În afară de declaraţiile lui Ovidiu Grosu, printre manifestanţi au fost infiltrate atât persoane violente cât şi personal în civil al forţelor de ordine, care au acţionat la comandă, dirijat şi au avut un comportament provocator la adresa jandarmilor, în scopul de a compromite caracterul paşnic al protestului şi de a da motiv jandarmeriei să acţioneze în forţă.

Aceste acţiuni gândite, organizate au fost aplicate împotriva tuturor participanţilor la protest şi au fost continuate şi după îndeplinirea obiectivului de eliberarea a Pieţei Victoriei, prin urmărirea, persecutarea şi lovirea protestatarilor paşnici care se retrăgeau pe străzile adiacente Pieţei.

Desfăşurarea forţelor de ordine în regim militar a făcut ca Piaţa Victoriei să arate ca un câmp de război (gaze lacrimogene, tunuri de apă, muniţie, distrugere de autoturisme, victime colaterale, jandarmi răniţi de propriii colegi, dezinformare), deşi Piaţa era plină de populaţie civilă paşnică de toate vârstele (copii, tineri, adulţi, bătrâni).

Apelul Jandarmeriei de pe pagina de Facebook a instituţiei ca femeile şi copii să nu vină în Piaţa Victoriei arată premeditarea intrării în forţă asupra manifestanţilor. Probabil că Jandarmeria a vrut ca pe filmările făcute de ziarişti să apară doar bărbaţi care „agresează” forţele de ordine.

Prin abuzul de putere exercitat de învinuiţii din prezenta plângere, s-a dorit în mod organizat descurajarea cetăţenilor de a participa la adunări publice. Pentru reuşita acţiunii lor, învinuiţii au ordonat acţiuni cu violenţă şi acţiuni de dezinformare atât a opiniei publice cât şi a forţelor de ordine prezente în Piaţa Victoriei, punând în pericol atât viaţa manifestanţilor cât şi a propriilor angajaţi.

Tot ce s-a întâmplat vineri,10.08.2018, şi sâmbătă dimineaţa, 11.08.2018, precum şi felul în care s-a întâmplat, indică restrângerea gravă şi premeditată a dreptul nostru, al populaţiei civile din România, de a protesta împotriva guvernanţilor, adică de a ne exercita una din libertăţile şi drepturile fundamentale garantate prin Constituţie şi legile internaţionale, aceea de a protesta şi de a ne exprima liber. Mai mult, încă de vineri, 10.08.2018, orele 16.00, s-a încercat muşamalizarea violenţelor prin îndepărtarea violentă a presei independente. Cele două drepturi garantate de Constituţie sunt cele mai importante într-o democraţie, iar călcarea lor în picioare, aşa cum s-a întâmplat vineri, denotă dorinţa guvernanţilor de a găsi scuza pentru instalarea dictaturii prin lege.

Nu este prima dată când jandarmeria intră în forţă, fără avertismente conform legislaţiei în vigoare şi fără autorizaţia prefectului. Acest lucru s-a întâmplat şi în data de 12 mai 2018 şi 20 iunie 2018, tot în Piaţa Victoriei.

Mai mult, abuzurile jandarmeriei împotriva protestatarilor au început în data de 09 iulie 2017, dată la care Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat public că PSD nu va mai „întoarce şi celălalt obraz”. „Răspunsul nostru va fi pe măsură. Nu am de gând să mai rămânem în această situaţie, nu am de gând să mai rămânem într-o situaţie în care doar să încasăm nefăcând nimic”, a subliniat Dragnea. Liviu Dragnea a susţinut că „totul pleacă de la George Soros”. Liderul social-democrat a anunţat că „PSD va avea o altă atitudine” şi nu „va mai întoarce celălalt obraz”. „O altă atitudine va genera şi alte acţiuni.”

După această declaraţie, Jandarmeria Bucureşti a amendat, a bătut, a ridicat şi încătuşat cetăţenii care nu sunt pe placul Puterii actuale din România, o putere care, prin comportamentul şi afirmaţiile liderilor ei, demonstrează că nu înţelege mecanismul democratic al liberei exprimări şi manifestări a convingerilor politice, economice şi sociale. Aceste „alte atitudini şi acţiuni” se reflectă şi în dinamica numărului şi a valorii amenzilor aplicate de Jandarmerie începînd cu data de 11 iulie 2017, dată la care ni s-a comunicat, de altfel, că Guvernul nu este instituţie publică şi că nu putem protesta acolo în baza art.3 din Legea 60/1991.

Din acest motiv, parte dintre semnatarii acestei plângeri, împreună cu alţi protestatari, am depus în data de 9 iulie 2018 o plângere la CNCD pentru a cerceta discriminarea protestelor Pro Stat de Drept, cerere înregistrată cu numărul 4441/09.07.2018 şi constituită în dosar 503/2017", scriu semnatarii plângerii.

Plângerea este depusă împotriva:

Inspectoratului General al Jandarmeriei Române inclusiv împotriva colonelului Gheorghe Sebastian Cucoş, fost Împuternicit Inspector general al Jandarmeriei Române, în prezent Împuternicit Prim-adjunct al Inspectorului general şi Şef al Statului Major al Jandarmeriei Române, Colonelului Ionuţ-Cătălin SINDILE, Împuternicit Inspector general al Jandarmeriei Române, Colonelui Cezar-Ilie MEDVICHI, Împuternicit Adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române, Colonelului Gheorghe-Marian BRÂNCOVEANU, Împuternicit Adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române, Colonelului Traian Mârza, Şef Direcţie Cabinet

Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, împoriva Maiorului LAURENŢIU CAZAN, Împuternicit Director General din 29.08.2018, fost Împuternicit Adjunct al Directorului General (pentru Ordine Publică), Locotenent Colonelului ALIN MASTAN, Prim Adjunct al Directorului General din 29.08.2018, fost Împuternicit Director General, Colonelului Florin LECA, Împuternicit Adjunct al Directorului General (pentru Ordine Publică) din 29.08.2018, fost Împuternicit Prim Adjunct, Maiorului IONUŢ CĂTĂLIN CRISTEA, Adjunct al Directorului General ( pentru Pază), Colonelului DANIEL BURICATA, Împuternicit Adjunct al Directorului General (pentru Logistică ), Maiorului GEORGIAN ENACHE, Purtător de cuvânt al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Locotenent-colonelului Aurelian Iorga, şef Serviciu Prevenirea şi Combaterea Faptelor Antisociale din cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti

Brigăzii Speciale de Intervenţie „VLAD ŢEPEŞ” a Jandarmeriei, împotriva Colonelului Cătălin-Răzvan PARASCHIV, Comandant al Brigăzii Speciale a Intervenţie a Jandarmeriei, Colonelului Gabriel-Bogdan ŞERBAN, Prim-adjunct al Brigăzii Speciale a Intervenţie a Jandarmeriei, Colonelului Claudiu-Iulian GOGU, Adjunct al Brigăzii Speciale a Intervenţie a Jandarmeriei

Guvernul României, împotriva Vioricăi Vasilica Dăncilă, Premier, Paul Stănescu, Vicepremier, care a exercitat în perioada 6 - 13 august atribuţiile premierului privind conducerea operativă a activităţii Guvernului, Carmen Daniela Dan, ministrul Ministerului Afacerilor Interne, Darius Vâlcov, Consilierul Vioricăi Dăncilă

Ministerului Afacerilor Interne, împotriva Colonelului Gheorghe Nucu MARIN, Secretar de Stat, Raed ARAFAT, Secretar de stat, Comisarului şef de poliţie Mihai Dan CHIRICĂ, Secretar de Stat, Comisarului şef de poliţie Valeriu MIHAI, Subsecretar de Stat, Chestorului principal de poliţie Bogdan Mihail IVĂNESCU, Secretar general, Chestor principal de poliţie Ioana DOROBANŢU, Secretar general adjunct, Comisarului-şef de poliţie Geani Cătălin NICA, Secretar general adjunct, Chestorului de poliţie Valentin Costinel MELNIC, Secretar general adjunct

Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, împotriva Gabrielei Firea, primar general al Municipiului Bucureşti, Aurelian Bădulescu, viceprimar al Municipiului Bucureşti, şi directorilor de la Administraţia Străzilor – Direcţia Administrare Parcări, Direcţia Utilităţi Publice, Serviciul Iluminat Public Stradal, Arhitectural şi Monumental, Compartimentul Unitatea Municipală pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice a Municipiului Bucureşti.

Primăria este acuzată, printre altele, de faptul că, în seara de 10 august, în jurul orelor 22.00, iluminatul stradal în toată Piaţa ar fi fost diminuat foarte mult, pentru ca la ora 23 şi câteva minute, chiar înainte de intrarea în forţă a jandarmeriei, iluminatul a început să funcţioneze normal.

"Facem precizarea că în acest interval de o oră au fost cele mai multe incidente ale jandarmeriei cu instigatorii, inclusiv renumitul caz al jandarmeriţei pierdute de coloană. Aveau cumva jandarmii vreun interes ca instigatorii să nu poată fi filmaţi foarte bine? Iar după ora 23.00 era necesară recunoaşterea lor, pentru a nu mânca bătaie, aşa cum s-a întâmplat în data de 1 februarie, când jandarmii şi-au bătut propriul coleg, maior Drăgănescu, care lucra sub acoperire, îmbrăcat în civil. El a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma corecţiei primite din partea forţelor de ordine. Incidentul a fost filmat", scriu protestatarii în plângerea lor.

Instituţiei Prefectului împotriva Speranţei CLISERU, Prefect al Municipiului Bucureşti.

Şi, de asemenea, împotriva Metrorex SA şi conducerii sale, pentru închiderea staţiei de metrou de la Piaţa Victoriei, Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi control a Municipiului Bucureşti şi conducerii acesteia, Poliţiei Locale Sector 1 şi şefilor acestei instituţii.

Împotriva lui Ovidiu Grosu, autointitulat „adevăratul organizator al protestului”,

Împotriva lui Liviu Nicolae Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor,

Împotriva lui Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului Român,

Partidului Social-Democrat şi ALDE şi unor Deputaţi şi Senatori din cele două partide,

Consiliului Naţional Al Audiovizualului şi membrilor acestuia, acuzaţi că au închis ochii la "discursul ireal, plin de ură, de incitare la violenţă, de transmitere permanentă de ştiri false sau denaturate" promovat de Antena 3 şi RTV. Doar Dorina Rusu, dintre membrii CNA, s-a mai autosesizat în faţa unor derapaje, arată protestatarii.

ANTENA 3, şi fondatorilor acesteia, inclusiv Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, plus conducerii Antenei 3 în frunte cu Mihai Gâdea.

ROMÂNIA TV, acţionarului, managerului şi unor redactori, editori şi producători.

Lista acuzaţiilor ce li se aduc acestora:

• constituire a unui grup infracţional (art 367 Cod penal),

• infracţiuni contra umanităţii (art 439 lit g vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane, lit j persecutarea unui grup sau colectivităţi determinate, prin privarea de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic,

• tentativă de omor calificat (art 189 lit a, f, h Cod penal),

• tortură (art 282 lit d Cod penal),

• instigare publică ( art 368 Cod penal),

• incitare la ură şi discriminare (art 369 Cod penal),

• tulburarea ordinii şi liniştii publice (art 371 Cod penal),

• complicitate/instigare/autorat/ la infracţiunea de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase (art 372 Cod penal),

• împiedicarea desfăşurării unei adunări publice (art 373 Cod penal),

• comunicare de informaţii false (art 404 Cod penal),

• împiedicarea ajutorului (art 204 Cod penal),

• hărţuire (art 208 alin 2 Cod penal),

• ultraj (257 Cod penal),

• inducerea în eroare a organelor judiciare (art 268 alin 2 Cod penal),

• influenţarea declaraţiilor (art 272 Cod penal),

• purtarea abuzivă (art 296 alin 2 Cod penal),

• abuzul în serviciu (art 297 cod penal),

• jignire, intimidare a subsemnaţilor, manifestanţi sau jurnalişti, precum şi a altor participanţi la manifestaţiile publice spontane sau organizate datorită convingerilor noastre politice, sociale şi culturale.

Redăm câteva fragmente din declaraţia uneia dintre semnatare :

"Era noapte. Undeva aproape de ora 21. Ştiu asta pentru că la proteste, la ora 21 se cânta imnul. Din nou, alte grenade cu gaze. Încă un om leşină. O femeie. Lumea a încercat să îi acorde atenţie şi îngrijiri, până la venirea celor de la SMURD.

La 21, am început să cântăm imnul cu luminiţele de la telefoane aprinse. Era un moment liniştit, un moment în care atât de mulţi oameni cântam imnul. Momentul a fost întrerupt de alte grenade. Exploziile se auzeau foarte tare, ne speriau. Pentru a nu ştiu câta oară, mulţimea a început să huiduiască jandarmeria şi să îi învinuiască pentru comportament. La microfon, Dide, apela la nonviolenţă, la păstrarea protestului în limitele păcii. Pe deasupra noastră, vedem pe cer ca nişte artificii cu fum. Ele erau proiectate fix deasupra mulţimii, iar când fumul ăla ajungea la nivelul nostru, ne ustura pielea, era o senzaţie de arsură. Simţeam arsura pe nas, în gură, rămâneam din nou fără aer. Însă de la artifiicile astea sau ce erau, senzaţia era diferită de spray sau de grenade. Cred că era altfel de gaz. Din cauza gazelor, ne-am mai mutat. În urma retragerii oamenilor din cauza gazelor, locul unde stăteam se schimba. Eram încă în Piaţă, tot în spatele maşinii din Piaţă, însă acum eram în stânga maşinii. M-am aşezat pe vine, simţeam că am obosit. La 10-15 metri în faţa, bubuie o petardă. Aşa, în mijlocul mulţimii. O doamnă a leşinat, iar un băiat nu mai putea călca cu un picior. Petarda explodase lângă ei. S-a creat panică. În acest timp, gazele continuau să ne acapareze. Fie chestiile alea pe cer, fie grenade aruncate în mai multe locuri. Ne simţeam cu toţii rău.

(...) Dintr-o dată, mulţi, mulţi oameni au început să alerge spre noi, urmaţi de jandarmi “komando” alergându-i. Nu înţelegeam ce se întâmplă! În Piaţă, se intervenise cu tunurile cu apă, grenadele explodau ca în război, bubuiturile şi exploziile auzite erau de intensităţi diferite. Se auzeau toate tare, însă unele parca erau bombe. M-am ridicat de jos, iar atunci ne-am întrebat cu toţii ce urmează să facem?? Era o stare de război. Ne era foarte teamă.

O doamnă pe care o cunoştea Evelina, ne-a primit la ea în maşină. Iniţial eu nu am vrut să intru. Eram în maşină undeva la 7 oameni. Înghesuiţi, unii peste alţii. Afară era un nor de gaze. Era ca o ceaţă. Jandarmii alergau oamenii, îi gazau, îi bruscau. Lângă maşina noastră, mai era o maşină albă. Un băiat cu mâinile sus urma să fie bătut în faţa noastră. Dintr-un cordon de komando, se desprinde un jandarm care părea că merge într-o direcţie, adică era decis, aparent, ca şi cum angajat într-o misiune şi îl bate pe băiatul asta cu bestialitate cu bastonul. Lumea în maşină a început să ţipe. Băiatul a căzut la pământ, atunci am deschis uşa maşinii şi am strigat cât am putut: nu dai aşa, nu dai aşa! Lasă-l în pace, idiotule! S-a oprit. Adică l-a bătut şi a plecat. Dide, care nu urcase cu noi în maşină, împreună cu Dava, l-au ridicat pe cel bătut şi l-au ajutat. Băiatul în cauză a fost intervievat de o televiziune.”