Grecia pregăteşte planuri pentru naţionalizarea băncilor şi introducerea unei monede paralele

Guvernul grec pregăteşte planuri pentru naţionalizarea băncilor ţării şi introducerea unei monede paralele, în condiţiile în care ţara puternic îndatorată se apropie de punctul în care nu va mai plutea rambursa un împrumut internaţional cheie.

Conform ziarului Daily Telegraph, surse apropiate de guvernul condus de Syriza au declarat: “Vom închide băncile şi le vom naţionaliza şi apoi vom emite IOU-uri (în engleză I owe you - documente prin care se recunoaşte datoria) dacă vom fi nevoiţi şi ştim cu toţii ce înseamnă aceasta. În schimb, nu vom accepta să devenim protectorat al UE.”

Grecia trebuie să plătească Fondului Monetar Internaţional 458 de milioane de euro până în 9 aprilie. Dar oficialii eleni au declarat în cadrul unei conferinţe telefonice, desfăşurată în această săptămână cu viceminiştrii de finanţe din zona euro, că ţara va rămâne fără bani până atunci, crescând posibilitatea unei incapacităţi de plată a împrumutului FMI, susţine International Business Times.

Guvernul elen de stânga a câştigat alegerile la sfârşitul lunii ianuarie, promiţând să renegocieze termenii programului internaţional de salvare financiară a ţării (bailout) şi să suspende măsurile de austeritate, despre care miniştrii eleni susţin că sunt responsabile pentru criza umanitară din Grecia.

Ministrul grec de interne Nikos Voutsis a declarat miercuri că ţara va trebui să decidă între a returna împrumutul către FMI sau a plăti salariile şi pensiile. El a adăugat că va alege a doua variantă, a raportat Reuters.

Grecia a prezentat creditorilor săi internaţionali o listă de reforme care, dacă este aprobată, va debloca tranşa de 7,2 miliarde de euro din programul de bailout.

În plus, guvernul elen este înclinat să-şi crească veniturile prin reducerea evaziunii fiscale răspândite în ţară, dar în acelaşi timp menţinându-şi serviciile publice.

Creditorii internaţionali, totuşi, nu au fost impresionaţi de încercările grecilor în privinţa reformelor. Pensiile au reprezentat un punct intens de discuţie cu creditorii internaţionali ai ţării. Grecia cheltuie o mare parte din PIB-ul său – 17,5% – pe pensii, mai mult decât orice altă ţară din Europa. Acest lucru a cauzat o reacţie politică negativă în Germania, în timp ce Slovacia s-a retras din primul bailout al Greciei în 2010, datorită unei nemulţumiri publice similare din acea ţară, conform ziarului The Economist.

José Manuel Barroso, fostul preşedinte ale Comisiei Europene, a rostit joi cuvinte dure la adresa guvernului grec, declarând postului BBC că acesta a făcut “promisiuni complet nerealiste” alegătorilor şi pe care nu le poate îndeplini acum. El a adăugat că cererile Greciei sunt “complet inacceptabile pentru alte ţări.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.