Generalul rus Valeri Gherasimov dezvăluie o nouă doctrină, mult mai agresivă

Vladimir Putin, împreună cu Valerii Gherasimov
Vladimir Putin, împreună cu Valerii Gherasimov (Getty Inages)

Comasarea militară la scară mare a Rusiei este amplificată de o utilizare mai mare a războiului non-militar împotriva Statelor Unite, a dezvăluit în urmă cu câteva zile generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei rus.

Generalul rus, autor al doctrinei “războiului hibrid”, a anunţat adoptarea mai amplă a unor mijloace de război asimetrice – arme cibernetice, spaţiale şi informaţionale – ca răspuns la ceea ce el consideră că ar fi planuri accelerate ale Pentagonului de operaţiuni agresive.

“În aceste condiţii, forţele noastre armate trebuie să fie pregătite pentru a purta un nou tip de război şi conflict armat, folosind metode ale operaţiunilor asimetrice”, a precizat Gherasimov într-un discurs susţinut în 2 martie.

Gherasimov a elaborat pentru prima dată doctrina noului război hibrid al Rusiei în 2013 şi a implementat planul un an mai târziu prin folosirea forţelor militare sub acoperire pentru a anexa peninsula ucraineană Crimeea. Ruşi au invadat Crimeea “oameni mici verzi” – soldaţi din cadrul operaţiunilor speciale fără însemne militare.

În contrast, doctrina prezentată la începutul lunii a folosit termeni chiar mai duri pentru a descris SUA ca principal inamic al Rusiei.

Gherasimov a susţinut că SUA foloseşte o combinaţie de război politic – prin aşa numitele revoluţii colorate şi putere soft – împreună cu planuri pentru atacuri cu rachete ghidate cu precizie pentru a forţa schimbarea unui regim.

Răspunsul Rusiei va fi o “apărare activă” care include “un set de măsuri pentru neutralizarea preventivă a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”.

Generalul a precizat: “Trebuie să împiedicăm inamicul să dezvolte strategia militară şi să fim cu un pas în faţa sa”.

La două zile după discursul său, în 4 martie, Gherasimov s-a întâlnit cu generalul Joseph Dunford, şeful Statului Major al armatei SUA, în Viena, în marja unor consultaţii care urmăresc evitarea unui conflict ruso-american în Siria.

Un purtător de cuvânt al lui Dunford a feruzat să declare dacă doctrina non-militară a lui Gherasimov a fost discutată în cadrul acelei întâlniri. Ambii generali au căzut de acord să păstreze tăcerea despre convorbiri.

Totuşi, generalul Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, a declarat în timpul unei audieri în Senatul SUA, la câteva zile după discursul susţinut de Gherasimov, că noua doctrină a generalul rus reprezintă o sursă de îngrijorare ce necesită eforturi mai mari din partea Washingtonului şi a aliaţilor pentru a combate ameninţarea.

“Trebuie să ne concentrăm mai mult pentru o strategie cu mai multe faţete cu scopul combaterii Rusiei”, a declarat Scaparrotti, Comisiei pentru Servicii Armate din Senatul SUA.

“După cum ştiţi, generalul Gherasimov a susţinut un alt discurs care a subliniat viziunea lor asupra activităţii indirecte, utilizarea tuturor activităţilor guvernamentale ca parte a spectrului lor de război”, a afirmat Scaparrotti. “Trebuie să abordăm acest lucru într-o manieră în care îl putem contracara şi mă gândesc în mod special la operaţiunile informaţionale, să le provocăm domeniile de dezinformare şi cibernetice asupra cărora trebuie să menţinem presiunea”.

Gherasimov a descris strategia Pentagonului ca fiind un “cal Troian” prin utilizarea activă a unei infiltrări de tipul “coloana a cincea” – personal non-militar susţinut de lovituri convenţionale avansate cu rachete de croazieră ghidate cu precizie şi bombe ghidate cu precizie.

Schimbarea în doctrina conflictului modern va consta în utilizarea măsurilor politice, economice, informaţionale şi alte acţiuni non-militare, care sunt susţinute de forţă militară, a declarat Gherasimov, reiterând promovarea, de către Armata de Eliberare a Poporului, în 1999 a războiului întregului popor, o doctrină comunistă care pe vremuri era predată şi în şcolile de ofiţeri ale României.

Conform noii doctrine elaborate de Gherasimov, vor fi vizate şi infrastructurile critice precum reţele electrice şi infrasctructura financiară şi de transport.

“Acţionând rapid, trebuie să împiedicăm inamicul prin lovituri preventive, să-i identificăm vulnerabilităţile în timp util şi să genermă ameninţări privind provocarea de pagube inacceptabile asupra sa”, a declarat generalul rus.

Conform noii doctrine, războiul informaţional devine cea mai avansată formă de agresiune. “Prin lipsa unor graniţe naţionale clare, sfera informaţională oferă capabilităţi pentru [generarea de] efecte la distanţă şi mascate nu doar asupra infrastructurilor de informaţii de importanţă critică dar şi asupra populaţiei unei ţări prin afectarea directă a securităţii naţionale a statului respectiv”, potrivit şefului Statului Major al armatei rus.

În plus, măsurile militare şi non-militare sunt coordonate cu ministerele şi departamentele guvernului rus.

Rusia aparent a depus eforturi sub acoperire pentru a influenţa alegerile prezidenţiale americane din 2016 atât prin operaţiuni cibernetice cât şi de influenţare şi, de asemenea, a vizat alegerile din SUA de la mijloc de mandat din 2018. Kremlinul a negat acuzaţiile şi a insistat că Washingtonul nu a prezentat public dovezi clare în acest sens.

În timpul alegerilor prezidenţiale americane, operaţiuni informaţionale desfăşurate de FSB (Serviciului Federal pentru Securitate, fostul KGN) şi GRU (Serviciul de Informaţii al armatei ruse) au vizat servere ale Comitetului Naţional Democrat şi ale unor figuri politice cheie. Documente furate prin operaţiuni cibernetice au fost ulterior scurse unor grupuri cibernetice paravan ruseşti şi pro-Rusia.

Moscova foloseşte un concept pe care regimul Ceauşescu îl numea “războiul întregului popor”, care include utilizarea de provocatori politici, operaţiuni informaţionale, intimidare economică, operaţiuni cibernetice, folosirea religiei, intermediari, operaţiuni speciale, forţe militare convenţionale şi forţe nucleare

Comunitatea informaţională americană a concluzionat că operaţiunile au fost concepute pentur a submina sistemul de guvernare democratică şi să semene tulburări politice. De la acele alegeri, discursul politic american s-a intensificat şi mulţi democraţi au declarat că presupusa intervenţie a Moscovei a crescut şansele republicanului Donald Trump să câştige preşedinţia.

În discursul său, Gherasimov a acuzat SUA de subminare a stabilităţii strategice prin retragerea în 2002 din Tratatul Împotriva Rachetelor Balistice (ABM) semnat în 1972 şi prin retragerea din acest din Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF) semnat în 1987. Un posibil pas următor va fi refuzul SUA de a prelungi tratatul militar New START dincolo de 2021, a adăugat el.

Tratatul ABM a fost respins pentru a facilita apărarea antirachetă a Statelor Unite şi din cauza încălcărilor prevederilor acestuia de către Rusia. De asemenea, administraţia Trump a afirmat că se retrage din Tratatul INF din cauza dezvoltării şi desfăşurării de către Rusia a unei rachete interzise de acest acord, şi anume racheta de croazieră cu lansare terestră SSC-8 Novator.

În plus, Pentagonul a anunţat recent crearea Forţelor Spaţiale, o nouă agenţie americană, ce va extinde probabil conflictul în domeniul spaţial.

Gherasimov a precizat că Rusia răspunde la aceste mişcări ale SUA cu unele măsuri identice şi asimetrice, care urmăreşte intimidarea nucleară şi non-nucleară.

“Modele de arme de ultimă generaţie, inclusiv tipuri de arme practic noi, devin operaţionale şi sunt desfăşurate pentru acest lucru”, a mai susţinut generalul rus.

Noile arme includ racheta intercontinentală cu mai multe focoase Sarmat, sistemul de rachete hipersonice Avangard, un nou tun laser cu putere mare şi o nouă rachetă balistică cu lansare din aer. De asemenea, alte arme aflate în proces de construire includ o dronă subacvatică înarmată nuclear (numită cod Kanyon de către Pentagon) şi o rachetă de croazieră cu rază lungă capabilă nuclear.

De asemenea, Rusia plănuieşte să construiască rachete hipersonice cu rază intermediară şi scurtă, capabile să învingă sistemele de rachetă ale SUA, a precizat Gherasimov.

În plus, arme avansate şi mai noi vor include roboţi militari, drone aeriene, şi noi sisteme de apărare împotriva dronelor folosind muniţiilor de precizie.

O zonă de interes cheie pentru armata rusă este războiul cibernetic – utilizarea de atacuri împotriva sistemelor de control şi a comunicaţiilor inamicului.

Mai mult, Gherasimov a precizat că complexul industrial al apărării din Rusia va trebui să intre în stare de alertă cu privire la ceea ce generalul a declarat că este nevoia de a fi pregătiţi pentru a produce de arme în vremuri de război.

“Construirea unor stocuri vaste de tancuri şi alte echipamente militare într-o încercare stupidă de a obţine supremaţia militară globală – aşa cum a fost promovată timp de decenii de către Statul Major Sovietic – a împins măreaţa Uniune Sovietică înspre ruină economică şi socială şi la dezintegrarea sa în 1991”, a declarat analistul în apărare Pavel Felgenhauer de la Jamestown Foundation.

“Gherasimov şi forţele armate ruseşti cu siguranţă nu se vor mulţumi să îşi limiteze ambiţiile pe baza subtilei doctrine prezentate de Gherasimov în 2013. În prezent, ei provoacă cu îndrăzneală întreaga lume şi promit că vor ridica cea mai mare armată pe care o pot construi. Rezultatul final s-ar putea dovedi a fi la fel de devastator precum în 1991”, a adăugat Felgenhauer.

Discursul recent al generalului Gherasimov este considerat mult mai radical decât celebra sa doctrină, publicată cu câţiva ani în urmă.

Un nou aspect este utilizarea a ceea ce generalul rus a numit a fi o “strategie de acţiune limitată” care extinde operaţiunile militare cu mult dincolo de vecinii Rusiei prin folosirea de forţe militare foarte mobile.

În declaraţia sa, Scaparrotti a declarat Comisiei pentru Servicii Armate din Senatul SUA că Moscova foloseşte un concept pe care regimul Ceauşescu îl numea “războiul întregului popor”, care include utilizarea de provocatori politici, operaţiuni informaţionale, intimidare economică, operaţiuni cibernetice, folosirea religiei, intermediari, operaţiuni speciale, forţe militare convenţionale şi forţe nucleare.

Ruşii doresc să atingă obiective strategice care urmăresc să evite utilizarea unui conflict militar direct cu SUA şi NATO prin acţiuni indirecte susţinute de ameninţări militare coercitive.

Astfel de acţiuni includ contestarea legitimităţii unui guvern, ameninţarea intereselor economice ale unei ţări, mobilizarea grupurilor de opoziţie şi utilizarea de terţi sau civili înarmaţi, precum companii militare private cu legături neclare cu statul.

Conform unui analist american, “GRU a început să joace un rol mult mai agresiv, conform rapoartelor media, conform unora dintre aceste atacuri ce au loc în jurul lumii care par să fie dirijate de GRU, spre deosebire de FSB, braţul informaţional mai tradiţional al statului rus”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii