Final de drum pentru şefa DNA? CCR îi cere lui Iohanis s-o revoce pe Kovesi

UPDATE: Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului care reclama un posibil conflict constituţional între Preşedinţie şi Guvern pe motiv că şeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a şefei DNA. Judecătorii au mai decis că preşedintele Iohannis este obligat să emită decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.

Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru şi 3 împotrivă, conform unor surse judiciare citate de Agerpres. S-au opus deciziei judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea.

„Laura Codruţa Kovesi ar fi trebuit revocată de preşedinte”, a declarat Valer Dorneanu.

Mult aşteptata decizie transmite practic ideea că preşedintele României nu are niciun cuvânt de spus la revocarea şefilor de parchete ci trebuie să se supună necondiţionat solicitării ministrului Justiţiei, care devine astfel singurul care decide cine stă la şefia DNA, DIICOT etc. şi cine este dat jos. De asemenea, această decizie consfinţeşte faptul că opinia CSM-ului (consultativă, ce-i drept) nu are nicio valoare căci, reamintim, CSM a dat aviz negativ revocării lui Kovesi, lucru luat în considerare de şeful statului când a spus NU cererii lui Toader.

Mai pe scurt, procurorii şefi ajung la mâna ministrului Justiţiei.

Redăm comunicatul remis de CCR pe tema deciziei pronunţate astăzi:

"Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională. De asemenea, Curtea, având în vederejurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi." se arată în comunicatul remis Epoch Times.

* * *

Judecătorii CCR urmează să anunţe, miercuri, decizia pe unul dintre cele mai "fierbinţi" sesizări aflate pe masa sa, mai exact sesizarea instituţiei condusă de Viorica Dăncilă vizând un posibil conflict consituţional între Preşedinţie şi Guvern, după ce Klaus Iohannis a refuzat să dea curs cererii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA.

Anterior, mai exact pe 10 mai, atât ministrul Justiţiei cât şi Preşedinţia şi-au susţinut punctele de vedere. La momentul respectiv, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu l-a "făcut praf" pe Tudorel Toader, prezentând o opinie separată pe care acesta a semnat-o în 2008, în care susţinea exact contrariul a ceea ce susţine acum referitor la revocarea şefilor din Parchet, semnala după şedinţă CCR jurnalistul Liviu Avram.

"Consilierul prezidenţial pe probleme juridice l-a pocnit în cap pe Tudorel Toader cu o opinie separată pe care acesta a semnat-o în 2008, în care susţinea exact contrariul a ceea ce susţine acum referitor la revocarea şefilor din Parchete.

În esenţă, TT spunea atunci că numirea procurorilor în funcţii de conducere nu este prevăzută în Constituţie (după cum nici revocarea nu este), deci Parlamentul nu are constrângeri constituţionale de a o reglementa cum vrea prin lege.